Context
Între 24 iunie 1948 și 12 mai 1949 a avut loc Blocada Berlinului, o criză internațională provocată de încercarea Uniunii Sovietice de a determina puterile aliate, Marea Britanie, Franța și Statele Unite, să se retragă din Berlin. Blocada s-a manifestat prin oprirea comunicațiilor dintre Est și Vest, inclusiv liniile de aprovizionare pentru populația din est. Ca răspuns la aceste acțiuni, aliații au trimis un pod de avioane care au dus provizii în partea de Est. Uniunea Sovietică a ridicat blocada în momentul în care a înțeles că dacă încercă să doboare avioanele aliate, ar însemna apariția celui de-al Treilea Război Mondial. Ulterior, acest eveniment a avut drept consecință apariția „Zidului Berlinului”, care a divizat Berlinul între 13 august 1961 și 9 noiembrie 1989.
Împărțirea Berlinului
În urma capitulării Germaniei naziste, puterile învingătoare, Franța, Marea Britanie, Statele Unite și Uniunea Sovietică s-au reunit la Potsdam să discute demilitarizarea Germaniei. În timpul acestei conferințe s-a decis demilitarizarea Germaniei, interzicerea trupelor paramilitare și democratizarea societății. Ca formă de menținerea a păcii, Germania a fost împărțită în trei zone inițial, fiind adăugată și Franța în urma discuțiilor. În urma conferinței de pace din Paris, dintre 29 iulie și 15 octombrie 1946, situația din Berlin s-a deteriorat întrucât Uniunea sovietică a dat de înțeles că nu intenționează să se oprească la Berlin, ci să continue spre occident. Statele occidentale au decis să-și unească zonele de influență într-o singură parte, care a devenit Republica Federală Germania.
În momentul în care sovieticii au descoperit acest lucru, au catalogat acțiunea ca fiind o ofensă îndreptată împotriva ei, pentru a obliga Uniunea Sovietică să se retragă și mai mult din Berlin. Mai mult decât atât, migrația persoanelor din Berlinul de Est spre partea de Vest s-a intensificat, lucru care a dat de gândit sovieticilor, întrucât fluxul lăsa Germania de Est fără forță de muncă. Întrucât aliații încurajau migrația prin diferite pretexte, sovieticii au decis să blocheze orice acțiune venit din vest, inclusiv aprovizionarea cu alimente.
Desfășurarea blocadei
Pe 24 iunie 1948, sovieticii au declarat că aliații și-au retras administrația din Berlin și nu mai au drepturi administrative în Berlin. La două zile diferență, pe 26 iunie, Statele Unite și Marea Britanie au început să aprovizioneze Berlin cu alimente, prin intermediul aerului. Aliații au trimis inclusiv materii prime care au sabotat aprovizionarea Berlinului de est din țările comuniste. La mijlocul lunii iulie, sovieticii au suplimentat partea de Est a Berlinului cu 40 de divizii, împotriva a opt sectoare ale aliaților. În țările comuniste din Est, acestea protestau împotriva „imperialismului” aliaților, care blochează „eliberarea” Berlinului. Către finalul lui iulie, Statele Unite a trimis trei bombardiere strategice părții britanice din Berlin, însă tensiunea s-a menținut la cote ridicate.
În ciuda problemelor cu electricitatea și combustibilului în partea de Vest a Berlinului, blocada a fost menținută timp de 11 luni, până pe 30 septembrie 1949. Costurile totale fost 224 de milioane de dolari, alături de 2.33,738 tone de alimente, carburanți, mașini industriale și alte obiecte. Sovieticii au retras blocada pe data de 12 mai 1949, dar au încercat să facă presiuni militare. În momentul în care s-a pus problema ca diviziile sovietice din Berlinul de est să doboare avioanele de transport ale aliaților, acest lucru ar fi provocat un nou război mondial, astfel că acțiunile sovieticilor s-au rezumat la proteste la nivel internațional și în interiorul consiliului de securitate.
Operațiunea vestică a reușit datorită faptului că „podul de aer” a fost planificat să ajungă în toate locațiile strategice din Berlinul de Est, unde sovieticii nu au putut asigura aprovizionarea rapidă. Doctrina Truman, elaborată în 1947, a presupus că Statele Unite vor oferi expertiză militară, economică și politică pentru fiecare stat care este amenințat de factori externi. Această doctrină se aplică chiar dacă Germania era un stat ocupat, întrucât prin oprirea sovieticilor la Berlin, linia de influență a acestora nu a continuat spre vest.
În urma blocadei
Pe 23 mai 1949, s-a format republica Federală a Germaniei de Vest, care va contribui la reunificarea Germaniei pe 3 octombrie 1990. Republica Democrată Germania s-a format pe 7 octombrie 1949 și a avut ca principal aliat pe Uniunea Sovietică. Tot în 1949, pe 4 aprilie 1949 s-a format NATO, ca o alianță de apărare colectivă împotriva Uniunii Sovietică și aliaților lor. Competiția dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică s-a finalizat în 1989, când în statele satelit a căzut administrația comunistă precum piesele de domino.
Autor: Alexandru Balaci
Bibliografie
https://www.britannica.com/event/Berlin-blockade
https://www.history.com/topics/cold-war/berlin-blockade
