Într-un interviu pentru Euronews, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat despre securitate și despre pregătirile Kievului pentru o contraofensivă, asigurând că va face o „surpriză neplăcută” Rusiei, dar a subliniat că țara sa are nevoie de mai mult timp pentru a lansa o asemenea acțiune și de mai multe echipamente, inclusiv de vehicule blindate. Euronews amintește că Marea Britanie a decis să furnizeze Ucrainei rachete de croazieră cu rază lungă Storm Shadow, anunț ce a determinat o reacție din partea purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat că Moscova va avea un răspuns militar „corespunzător”, dacă forțele ucrainene vor primi asemenea arme. Și SUA au aprobat o nouă livrare de arme Kievului, în valoare de 300 de milioane de dolari, precum obuziere și rachete HIMARS, iar un pachet de 1,2 miliarde de dolari anunțat marți va include provizii critice, adaugă Bloomberg. Contraatacul mult așteptat va fi un test crucial pentru forțele ucrainene, crede The Evening Standard, iar The Guardian opinează că o victorie decisivă a Ucrainei este, în acest moment, singura cale certă către o pace durabilă. În plus, notează Foreign Affairs, este timpul ca Occidentul să înceapă să planifice mai activ viitorul, dincolo de contraofensiva așteptată. Pentru Ucraina și susținătorii săi occidentali, o teorie funcțională a victoriei trebuie să se bazeze pe rezistență și pe o susținere pe termen lung, concluzionează Foreign Affairs.
La Bruxelles, în timpul recentei reuniuni a celei mai înalte autorități militare a NATO, Comitetul Militar, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat necesitatea unui nou angajament ambițios pentru investiții militare, reține ziarul grec I Efimerida. Precizând unele dintre principalele priorități ale Summit-ului de la Vilnius, din iulie, Stoltenberg s-a referit la necesitatea de a sprijini noile planuri regionale de apărare, împreună cu un nou angajament ambițios de investiții în apărare și un nou plan de acțiune pentru producția industriei de apărare pe termen lung, detaliază ziarul grec. Între timp, militari din Polonia, Marea Britanie, Statele Unite, Croația și România au participat la exercițiul Jenot-23, în cadrul exercițiului Anakonda-23, strâns coordonat cu exercițiul american Defender 23 și cel suedez Aurora 23, ca parte a unei inițiative de combinare a antrenamentelor de-a lungul flancului estic al NATO, a informat The First News. În plus, avioane de vânătoare F-22 ale Forțelor Aeriene ale SUA au fost desfășurate la baza aeriană Amari din Estonia, alăturându-se aeronavelor Typhoon ale forțelor britanice Royal Air Force, deja dislocate în țară, în sprijinul misiunii de protecție aeriană a Comandamentului Aerian Aliat al NATO pe flancul estic, pentru a descuraja agresiunea în regiunea Mării Baltice, anunță Airforce Technology. Țările baltice Estonia, Letonia și Lituania sunt situate pe un coridor aerian, terestru și maritim esențial, care necesită o abordare coordonată din partea NATO, explică Airforce Technology și precizează că, pentru forțele britanice RAF, aceasta este a doua desfășurare de avioane Typhoon în Europa de Est, de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, lansată anul trecut. Forțele RAF au fost desfășurate și în România pentru Operațiunea Biloxi, în martie 2022, pentru a acoperi zona de sud a graniței de est a NATO, amintește Airforce Technology. În România a patra baterie de rachete Patriot a devenit operațională, asigurând o protecție mai mare pentru cerul țării, cât și pentru flancul sud-estic al NATO, notează Euronews și adaugă că țara noastră joacă un rol important în apărarea antiaeriană a NATO.
Cu puțin înainte de Summit-ul G7 care va avea loc între 19 și 21 mai, la Hiroshima, NATO a anunțat că, până în 2024, va deschide la Tokyo primul său birou de legătură în Asia, titrează Newsweek, menționând că inițiativa se aliniază cu planurile Alianței de a consolida cooperarea cu țările din Asia-Pacific. „Suntem deja în discuții, dar încă nu au fost finalizate detaliile”, a declarat ministrul de externe al Japoniei, Yoshimasa Hayashi, pentru CNN, adăugând că țara sa regândește securitatea regională după invazia Rusiei în Ucraina, care a făcut lumea „mai instabilă”. „Ce se întâmplă în Europa de Est nu se limitează doar la a fi o problemă est-europeană, ci afectează și situația din Pacific. De aceea, o cooperare între Asia de Est și NATO devine din ce în ce mai importantă”, a declarat șeful diplomației nipone, citat de Infobae din Spania. În plus, Alianța Atlantică și Japonia plănuiesc să-și aprofundeze cooperarea în domeniul inteligenței artificiale, al tehnologiilor cuantice și mai ales al securității cibernetice, un sector în care amenințările chineze și ruse sunt din ce în ce mai prezente, notează Nihon Keizai Shimbun. Pe lângă Japonia, NATO consideră țări precum Coreea de Sud și Australia drept parteneri în regiunea Indo-Pacific, detaliază Nihon Keizai Shimbun. În același timp, premierul japonez Fumio Kishida a acordat un interviu în exclusivitate revistei Time, cu titlul „Alegerea Japoniei”, în care a vorbit despre contextul internațional din ce în ce mai tensionat, despre războiul din Ucraina, summit-ul G7, ascensiunea puterii chineze și amenințarea pe care o reprezintă Coreea de Nord, ca și despre angajamentul nipon pe termen lung pentru o lume denuclearizată, pentru a nu se repeta o tragedie asemenea celei de la Hiroshima. (Cristina Zaharia)/czaharia/atataru
