La finele lui octombrie 2021, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii semna contractul în valoare de circa 40 de milioane de lei pentru proiectarea și asistența tehnică pentru continuarea liniei de metrou M5 de la Eroilor mai departe până la Universitate și Piața Iancului.
Tronsonul Eroilor – Piața Iancului urmează să aibă o lungime de 5,4 km și 6 stații, respectiv Hașdeu, adică Facultatea de Drept, Cișmigiu, Universitate, Calea Moșilor, Traian și Piața Iancului.
Valoarea totală a investiției va fi de 750 de milioane de euro, fără TVA, finanțarea urmând a fi asigurată din fonduri europene nerambursabile din programele POIM 2014-2020 și Programul de Transport 2021-2027, conform secretarului de stat în Ministerul Transporturilor Ionuț Cristian Săvoiu.
În prezent, în zona Parcului Operei, au demarat lucrările de foraj pentru studiul geo-tehnic pentru faza proiect tehnic care ar urma să se finalizeze în luna august a acestui an.
Lucrările de execuție propriu-zise ar putea demara în 2026 sau 2027, în funcție de derularea procedurii de achiziție publică, și ar urma să dureze patru ani.
Ele vor presupune restricții de circulație în zona respectivă, a mai precizat Săvoiu pentru București FM.
Evident, această lucrare pentru extinderea sistemului de transport subteran, care este nepoluant și se presupune că ar trebui să reducă congestia din trafic, este absolut necesară.
Dar, ca în cazul oricărei mari lucrări de infrastructură, trebuie evaluat și impactul pe care acest nou tronson îl va avea asupra zonei prin care trece și acest impact trebuie pus în balanță cu presupusele avantaje.
Pentru că, altminteri, riscăm ca marea lucrare de infrastructură să afecteze în mod negativ și iremediabil niște valori arhitectonice, istorice, culturale și chiar calitatea vieții oamenilor din zonă, tot astfel precum, în America pionieratului, construcția căilor ferate a distrus comunitățile nativilor americani și stilul lor de viață tradițional.
O primă problemă care se ridică este aceea a impactului de mediu al proiectului.
Astfel, lucrările au demarat în Parcul Operei, așa cum este el cunoscut.
Parcul este vechi, are arbori maturi, care dau umbră, răcoare și oxigen, într-o zonă foarte poluată a orașului cum este cea de la Eroilor.
El constituie o oază de verdeață în mijlocul betonului și asfaltului pentru cei care locuiesc în zona Știrbei Vodă, Eroilor, Eroii Sanitari si Doctor Lister.
Câți arbori maturi vor trebui defrișați si câți ani vor trebui să treacă până când copacii plantați după finalizarea lucrărilor vor ajunge la maturitate și vor putea oferi umbra, răcoarea și oxigenul pe care le dau cei de astăzi?
Oare vor mai putea trăi arbori atât de mari cu un planșeu de beton dedesubt sau zona se va transforma într-una aridă, cu câțiva arbuști pârjoliți de soare pe post de spațiu verde?
Presupun, oare, lucrările la secțiunea Eroilor – Piața Iancului a Magistralei M5 și intervenții în Parcul Cișmigiu, care este monument istoric?
Se va distruge ceva din această moștenire inestimabilă a Bucureștiului, chiar vis-a-vis de Primaria Capitalei?
Ionuț Cristian Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, spune ca „aportul de spațiu verde va fi pozitiv, după realizarea acestui proiect, pentru București”.
În prezent, în Parcul Operei se desfășoară, numai lucrări de foraj pentru revizuirea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic.
Aceste foraje geo-tehnice au fost autorizate de către Primăria Municipiului București.
La Operă, urmează a fi defrișați cinci copaci, iar lucrările nu vor presupune intervenții asupra Parcului Cișmigiu.
În schimb, în cadrul proiectului, va fi înființat un parc, în zona fostei întreprinderi „Zefirul”, a mai declarat Săvoiu pentru București FM.
În fine, ce impact vor avea lucrările, noul tunel și noile stații de metrou asupra pânzei freatice din zonă, dat fiind faptul că se vor afla în proximitatea Râului Dâmbovița, într-o zonă cu izvoare de apă.
Întrebarea se impune deoarece, cu ani în urmă, când niște investitori au promovat în Consiliul General al Municipiului București un Plan de Urbanism Zonal ce urma să le permită construcția a două turnuri pe terenul adiacent fostei „Case Radio”, au fost voci care au reclamat că proiectul respectiv ar fi dus la creșterea nivelului pânzei freatice în zonă.
În cadrul lucrărilor vor fi luate măsuri atât pentru protejarea Râului Dâmbovița, cât și pentru protejarea pânzei freatice, a dat asigurări secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.
O altă problematică care ar fi trebuit cu atenție pusă în balanță la evaluarea proiectului secțiunii Eroilor – Piața Iancului este cea de patrimoniu și de siguranță, totodată.
Astfel, bulevardele Mihail Kogălniceanu și Regina Elisabeta sunt mărginite de clădiri vechi, unele dintre ele datând chiar de la finele secolului al XIX-lea, după cum atestă plăcile comemorative dedicate anumitor personalități care au locuit în aceste clădiri.
Unele dintre aceste imobile poartă bulină roșie, altele nu.
Dar, fiind clădiri cu parter flexibil – cu magazine la parter, cu mai mult de patru etaje și construite înainte de 1940, toate sunt expuse unui risc seismic major și ar trebui consolidate.
Printre clădirile emblematice pentru București se numără cele două biserici – Sfântul Elefterie Vechi și Sfântul Elefterie Nou, Opera Română, Facultatea de Drept a Universității București, Liceul „Lazăr”, Primăria Capitalei, clădirea Arhivelor Naționale, Cercul Militar Național, Capșa și chiar clădirea istorică a Universității București.
Dintre toate acestea, cu siguranță clădirea Primăriei Municipiului București a fost consolidată, în vremea lui Sorin Oprescu.
Vor rezista aceste clădiri lucrărilor la tunelurile și stațiile de metrou și, mai apoi, la vibrațiile generate de exploatarea metroului?
Răspunsul la aceste întrebări depinde, în mare măsură, de adâncimea la care va coborâ noua secțiune a M5.
Dacă va fi prea aproape de fundațiile clădirilor de pe Kogălniceanu și Elisabeta, riscul pentru acestea va fi major.
„Soluția tehnică adoptată și care va fi implementată în cadrul acestui proiect va avea rolul de a nu afecta starea clădirilor.
Deci, vor fi soluții tehnice care să amortizeze trepidațiile și vibrațiile, atât prin soluțiile de armare pentru tunel – vreau să precizez că tunelul se va realiza între 18 și 30 de metri adâncime. Atât tunelul, cât și stațiile vor fi la o adâncime importantă.
Iar aceste măsuri vor fi, de asemenea, adoptate și pe perioada șantierului. Deci, și lucrările care se efectuează acolo vor fi făcute în condițiile în care clădirile vor fi protejate.
Mai mult decât atât, va exista și o expertizare tehnică a clădirilor de pe traseu.
Lucrările se desfășoară în zona actualului carosabil, în zona actualei străzi, deci nu în imediata vecinătate a construcțiilor„, a declarat pentru București FM Ionuț Cristian Săvoiu.
Adâncimea noilor tuneluri și stații trebuie, însă, să țină seama atât de lucrările de amenajare a albiei Râului Dâmbovița – albia și caseta de ape uzate, situată dedesubt, lucrări hidro-tehnice efectuate în anii ’80, cât și de tunelurile și stațiile magistralelor M1 – în zona Eroilor – Izvor, și M2, la Universitate.
Desigur, se poate ridica și întrebarea de ce sunt necesare stații la Facultatea de Drept – care este situată în imediata proximitatea stației de la Eroilor, la Parcul Cișmigiu – care se află foarte aproape de stația de la Izvor, și la Universitate?
Mai ales dacă ținem seama de faptul că zona beneficiază și de un sistem bine dezvoltat de transport de suprafață – autobuze, troleibuze.
„Distanțele proiectate între stații respectă regulile pentru acest mod de transport.
Lungimea minimă (a unei stații de metrou n.r.) este de 700 de metri, ca și în situația altor metrouri moderne, pe plan internațional.
De asemenea, suntem convinși că acest mijloc de transport nu va competiționa cu alte mijloace de transport.
Deci, sunt sigur că acest proiect nu va impieta funcționarea transportului la suprafață, ca și în alte locuri, unde există această suprapunere și în momentul de față, în București„, a precizat pentru București FM secretarul de stat Ionuț Cristian Săvoiu.
În fine, dar nu în cele din urmă, ar fi important de știut ce restricții de circulație vor presupune lucrările și pe ce perioadă, într-o zonă atât de aglomerată?
Cât despre restricțiile de circulație, acestea vor fi necesare, deoarece lucrările se vor desfășura în zona actualului carosabil, explică Săvoiu.
El dă asigurări că săpăturile la tunelurile și stațiile de metrou vor fi foarte bine organizate și coordonate.
Însă recunoaște că există un factor greu de evaluat, și anume lucrările de relocare a rețelelor de utilități și a altor obstacole.
Din experiența altor mari lucrări de infrastructură, relocarea utilităților ridică un mare semn de întrebare și poate duce la mari întârzieri în execuția lucrărilor.
Spre exemplu, în cazul pasajului rutier denivelat subteran de la Piața Sudului, problemele generate de relocarea utilităților au generat întârzieri atât de însemnate încât au condus la pierderea finanțării europene.
În concluzie, locuitorii și agenții economici din zona Știrbei Vodă, Mihail Kogălniceanu, Regina Elisabeta și cei care tranzitează centrul orașului mai au vreo trei-patru ani de liniște până la începerea lucrărilor la secțiunea Eroilor – Piața Iancului a M5.
Apoi, vor avea de suportat cel puțin patru ani de lucrări, după cum ne-a demonstrat secțiunea Eroilor – Drumul Taberei.
Tot în privința problemelor de mediu s-a pronunțat și ministrul de resort, Barna Tánczos, care a dat toate asigurările că toate părțile implicate în proiect vor raspunde în cazul în care implementarea proiectului va crea probleme legate de domeniul pe care îl conduce colegilor noștri de la Radio România Brașov FM.
(Radio Romania Bucuresti FM – 19 mai)
Foto: Carmen Ionescu
