Duminică au loc în Grecia alegeri pentru parlamentul unicameral cu 300 de deputați.
Scrutinul, pentru prima oară în ultimii 30 de ani, este exclusiv, potrivit reprezentării proporționale, cu un prag de 3%, iar sondajele de opinie indică șase formațiuni care vor intra în parlament. În frunte se află partidul de guvernământ al lui Kyriakos Mitsotakis, Noua Democrație, urmat de formațiunea de stânga Syriza a lui Alexis Tsipras. Cu mai multe informații de la Atena, Michaela Lambrinidou.
Reporter: Duminică, aproximativ 9,5 milioane de alegători vor avea posibilitatea să se exprime politic la urne. Este pentru prima oară când experții nu pot face prognoze despre învingătorul alegerilor, ci doar poate pentru faptul că este foarte puțin probabil să se poată forma un guvern încă din primul tur, în condițiile în care primul candidat ar avea nevoie de cel puțin 46% din voturi pentru a forma un guvern majoritar.
Ultimele sondaje de opinie dau în avans, în marja erorii, partidului lui Kyriakos Mitsotakis, Noua Democrație. Dar, deși sondajele îi dau câștigători pe conservatori, un procent de aproximativ 15% din electorat este încă indecis. Acest puzzle electoral se datorează în primul rând celor aproximativ 440.000 – aproximativ 8% din electorat – de tineri cu vârste cuprinse între 17 și 21 de ani, care sunt eligibili să voteze pentru prima dată și despre care nu există încă un profil politic.
Accidentul feroviar în care au murit mult studenți și angajamentul partidului Syriza şi al lui Alexis Tsipras că va abroga încă din acest an legea adusă de Noua Democrație, care pune un prag minim de admitere în facultăți, cu siguranță că va înclina în favoarea lui balanța electorală și, firește, în defavoarea actualului guvern. De asemenea, pentru prima dată, legea adusă de Guvernul Mitsotakis permite grecilor care locuiesc în străinătate să voteze în țara de reședință cu o zi înainte de alegerile din țară.
Numărul extrem de redus al celor înscriși însă în listele electorale putem spune că a fost o mare dezamăgire pentru administrația de la Atena, deoarece din cele câteva milioane care locuiesc pe întreaga planetă nu s-au înscris în listele electorale decât aproximativ 2%. O altă piesă ascunsă a acestui puzzle o reprezintă voturile partidului Hellenes al lui Ilias Kasidiaris și unde se vor îndrepta ele.
Partidul fostului membru al organizației naziste criminale Zorii Aurii a fost eliminat din cursa electorală, împreună însă cu alte formațiuni de dreapta care ar fi atras voturi de la Partidul Conservator Mitsotakis și Noua Democrație. Din închisoare, Ilias Kasidiaris și-a îndrumat adepții să nu voteze nici Noua Democrație și nici al treilea partid, Kinal, cu orientare socialistă.
În sondajele inițiale, înainte de eliminarea partidului Hellenes, Ilias Kasidiaris era cotată în sondaje de opinii cu aproximativ 7 până la 8%. Electoralul elen va alege 300 de membri ai Parlamentului grec în cadrul unui sistem de reprezentare proporțională.
Dacă nu va ajunge la formarea unui guvern de coaliție, deoarece toți liderii declară că nu vor să colaboreze niciunul cu altul, se vor convoca pentru luna iunie noi alegeri, la care însă se va reveni la acordarea de bonus de mandate primului partid și, în felul acesta, se va putea forma un nou guvern majoritar sau un guvern de coaliție./gpodea
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI – 19 mai
