Japonia a găzduit un summit istoric al Grupului celor Șapte State Industrializate, G7, în orașul simbolic Hiroshima, preluând totodată președinția rotativă a grupului, scrie presa internațională. Nu există loc mai potrivit decât Hiroshima, care simbolizează promisiunea păcii, asigură Il Sole 24Ore. La summit-ul G7, liderii țărilor membre au abordat mai multe subiecte fierbinți, într-un climat geopolitic fără precedent, marcat de războiul din Ucraina și de ascensiunea Chinei, notează Courrier International. Conștient de importanța deosebită a summit-ului, premierul japonez Fumio Kishida a afirmat că „Ne confruntăm cu un punct de cotitură istoric și orice amenințare cu armele nucleare, lansată de Moscova, este absolut inacceptabilă”, citează cotidianul nipon Asahi Shimbun. Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei constituie o încălcare a dreptului internațional, se arată într-un comunicat al liderilor reuniți pe pământ japonez, G7 îndemnând Rusia să pună capăt războiului și să-și retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, reține Japan Times. Într-o declaraţie comună, membrii G7 anunţă, totodată, noi măsuri contra Rusiei, inclusiv pentru a reduce veniturile pe care Moscova le obţine din exportul de diamante, scrie Euronews. Tot în Japonia, președintele american Joe Biden a anunțat ridicarea veto-ului asupra furnizării de către aliații Kievului a avioanelor de vânătoare F-16, dar puține țări le pot livra rapid, semnalează Newsweek. Înainte de a trimite avioane F-16 pe front, va fi necesară o fază de pregătire pentru piloții ucraineni, atenționează Le Monde. Danemarca, urmată de Belgia și Olanda, a confirmat că este pregătită să îi antreneze, Copenhaga aflându-se, la fel ca Bruxelles-ul și Amsterdamul, într-o fază de înlocuire a flotei proprii de avioane F-16 cu F-35, detaliază Le Monde.
Invitat la reuniunea G7, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat pentru un mai mare sprijin militar și financiar pentru țara sa, încheind astfel un turneu de diplomație intensă între Italia, Germania, Franța, Regatul Unit și Arabia Saudită, unde a participat la reuniunea Ligii Arabe, scrie The Wall Street Journal. Înainte de a vorbi la summit-ul G7, președintele Zelenski le-a cerut liderilor arabi reuniți la Jeddah să nu se lase influențați de Rusia, completează The New York Times. La rândul său, prințul moștenitor și prim-ministrul Arabiei Saudite, Mohamed bin Salman, a exprimat disponibilitatea țării sale de a media între Rusia și Ucraina, de a sprijini eforturile internaționale de rezolvare politică a crizei și de a ajuta la asigurarea păcii și securității, consemnează ziarul spaniol 20 Minutos.
Pe fondul conflictului din Ucraina, Marea Britanie și Norvegia se asociază pentru a-și proteja infrastructura subacvatică împotriva amenințării ruse, anunță Le Figaro, după ce miniștrii Apărării britanic, Ben Wallace, și norvegian, Bjørn Arild Gram, au semnat un parteneriat strategic în acest sens. „Utilizarea din ce în ce mai mare a adâncurilor mării în energie și comunicații creează mai multe oportunități pentru adversari de a amenința infrastructura națională submarină critică, așa cum se vede din daunele provocate gazoductului Nord Stream”, se arată într-un comunicat al Ministerului britanic al Apărării, indicând că Londra și Oslo au „în comun patrule de securitate sporite în regiune”, reține Le Figaro.
La invitația președintelui Mongoliei, Ukhnaa Khurelsukh, președintele francez Emmanuel Macron a ajuns duminică la Ulan Bator, pentru o vizită scurtă, dar simbolică, prima a unui șef de stat francez, de la stabilirea relațiilor diplomatice, în 1965, cu această ţară căreia occidentalii îi rezervă un interes tot mai mare, menționează L’Express. „Mongolia este ca un fel de enclavă între Rusia şi China, dar şi o ţară care are un model de guvernare liberal, care organizează alegeri, a cunoscut alternanţe şi care caută să-şi diversifice parteneriatele, pentru a fi mai solidă şi a putea discuta în cele mai bune condiţii cu marii săi vecini rus şi chinez”, a subliniat Palatul Élysée, vorbind despre o miză foarte importantă în plan strategic, citează L’Express. În plan bilateral, Parisul estimează că există posibilităţi de cooperare foarte importante, mai ales că Mongolia, dependentă în proporție de 90% de cărbune pentru producerea de energie, are o problemă de decarbonizare a economiei sale, notează ziarul francez 20 Minutes. În vederea promovării unei agende comune naționale și globale, cele două părți au convenit să-și extindă cooperarea în domeniul politic, al apărării și al securității civile, economiei, comerțului, investițiilor, energiei, agriculturii, telecomunicațiilor și tehnologiei, industrializării, educației, precum și științei, culturii și sportului, enumeră agenția națională de știri din Mongolia, Montsame. Franța și Mongolia se angajează să continue să promoveze cooperarea în sectorul apărării și, în special, privind exercițiul anual multinațional „Khaan Quest”, precum și operațiunile ONU de menținere a păcii. În cadrul cooperării în sectorul energetic, vor fi intensificate negocierile privind proiectele de acorduri de investiții și proiectul comun Zuuvch-Ovoo, adaugă Montsame. În plus, cele două părți au convenit să faciliteze și să sporească investițiile franceze existente și viitoare în energia regenerabilă, precum și să coopereze pentru diversificarea surselor de energie. De asemenea, continuă agenția Montsame, va fi aprofundată cooperarea economică în baza Acordului de Parteneriat și Cooperare dintre Mongolia și Uniunea Europeană, precum și dintre Mongolia și Franța și va fi extinsă colaborarea bilaterală în domeniul studiilor spațiale în scopuri pașnice./czaharia/atataru
(Cristina Zaharia – RADOR)
