Greviştii cer majorarea salariilor. Deşi premierul Nicolae Ciucă a întreprins duminică o ultimă tentativă în a-i convinge pe profesori să renunţe la grevă, potrivit sindicatelor nu a venit cu nicio ofertă nouă care merita să fie luată în seamă.
Luni, cele trei principale sindicate din învăţământ au anunţat greva generală, după ce nu au reuşit să cadă de acord cu guvernul asupra majorărilor salariale pentru această ramură care cuprindea peste 300.000 de persoane. Potrivit sindicatelor, aproximativ 150.000 de pedagogi şi 60-70.000 de membri ai personalului auxiliar din şcoli şi-au întrerupt activitatea pe termen nelimitat.
În cadrul ultimei încercări de duminică a premierului Nicolae Ciucă de a-i convinge de profesori să renunţe la grevă, acesta nu a venit cu nicio propunere de luat în seamă – afirmă sindicatele. Şeful guvernului s-a referit la faptul că noua lege a salarizării personalului din învăţământ, aflată în curs de elaborare, va oferi o soluţie la problemă. A adăugat că proiectul reglementării va fi terminat de Ministerul Muncii până la 15 iulie şi urmează să fie prezentat legislativului spre adoptare în sesiunea din toamnă care va începe în septembrie.
Comisia de negociere a propus până atunci un ajutor de 1.000 lei acordat de două ori pe an cadrelor didactice aflate la început de drum care vor preda în zonele defavorizate din ţară. Primul ministru s-a declarat deschis pentru dialog şi i-a atenţionat pe profesori că în această perioadă elevii nu ar trebui expuşi unui nou stres. Greviştii cer ca salariile din învăţământ să pornească de la nivelul salariului mediu net de 4.000 lei, în timp ce salariul unui cadru didactic începător nu ajunge la 2.600 lei. Ultima grevă generală din învăţământul public din România a avut loc în urmă cu 18 ani.
În opinia preşedintelui Sindicatelor libere din învăţământ, Marius Nistor, profesorii nu cer ajutor social, ci o salarizare dependentă de cursul inflaţiei, potrivită importanţei sociale a muncii lor. De asemenea a parat acuzaţia că nu a fost un lucru bun programarea grevei generale, forma cea mai radicală a conflictelor de muncă, la sfârşitul anului de învăţământ şi cu puţin înainte de schimbarea guvernului, precizând că decidenţii nu au avut la dispoziţie suficient timp să găsească o soluţie pentru revendicările profesorilor, însă nici demonstraţiile şi petiţiile anterioare ale acestora nu au fost luate în serios.
(MTI-Népszava)
NÉPSZAVA (Ungaria) – 22 mai 2023
Traducerea: Imola Stănescu
