”Μiliții formate din ruși care luptă de partea Ucrainei organizează incursiuni în vestul Rusiei”, titrează The Washington Post, în timp ce Reuters subliniază că este ”cea mai mare incursiune pe teritoriu rusesc din cele 15 luni de război”. Moscova, la rândul ei, a susținut marți că i-a lichidat pe luptătorii infiltraţi din Ucraina și a acuzat Kievul că a organizat acest atac transfrontalier, notează La Libre Belgique. În timp ce autoritățile de la Kiev neagă orice implicare, operaţiunea a fost revendicată pe un canal Telegram de „Legiunea Libertate pentru Rusia”, un grup de ruşi care luptă de partea ucraineană și care și-au asumat și incursiunile precedente în aceeaşi regiune. La operaţiune ar mai participa și „Corpul voluntarilor ruşi”, mai scrie La Libre Belgique. Persistă însă o serie de întrebări despre grupul din spatele atacului, despre modul în care acesta a avut loc și despre importanța pe care un astfel de atac ar putea-o avea pentru război, remarcă CNN, constatând totodată că atacul a provocat confuzie și iritare la Moscova. Un civil a fost ucis, iar locuitorii din mai multe localități au fost evacuați în urma luptelor din regiunea Belgorod, mai notează CNN. Le Monde vorbește despre un ”afront” adus Rusiei dată fiind amploarea inedită a acestei acțiuni. Potrivit imaginilor furnizate chiar de atacatori, au participat câteva zeci de bărbați care au beneficiat inclusiv de vehicule blindate, iar dinspre partea rusă, a fost observată desfășurarea de elicoptere de luptă. ”Sunetul exploziilor auzit timp de câteva ore de martori lasă puțin loc de îndoială cu privire la duritatea luptei”, explică Le Monde. ”Noul atac arată că Rusia este încă incapabilă să-și protejeze zona de graniță, în ciuda întăririi securității în Belgorod și alte regiuni din vecinătatea Ucrainei”, consideră Washington Post. Totodată cotidianul american atrage atenția asupra faptului că ”Rusia ar putea folosi incidentele pentru a susține narațiunea Kremlinului că este o victimă a războiului”.
Între timp, Polonia a început să antreneze piloți ucraineni pentru avioanele de luptă F-16, fiind posibil ca până în toamnă Ucraina să folosească aceste aeronave ce ar putea juca un rol esențial în război, notează The Times. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ținut însă să precizeze marți că ”antrenarea piloţilor ucraineni pentru operarea avioanelor F-16 nu face ca NATO să fie parte din conflict”, după cum transmite Reuters. Iritarea Rusiei este însă vizibilă din noua amenințare lansată de Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate de la Moscova. ”Cu cât Kievul va primi mai multe arme din partea occidentalilor, cu atât va fi mai mare riscul de „apocalipsă nucleară”, a declarat Medvedev pentru agenţia rusă de presă RIA, preluată de La Libre Belgique. Ziarul belgian amintește însă că fostul preşedinte rus este ”obişnuit cu asemenea ieşiri”.
Pe de altă parte, miniștrii de externe ai Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un acord asupra unei noi tranșe de ajutor militar în favoarea Ucrainei, întrucât decizia a fost blocată de Ungaria, transmite Euronews, explicând că motivul a fost includerea celei mai mari bănci a Ungariei, OTP Bank, pe o listă de ”sponsori internaționali de război”, întocmită de autoritățile ucrainene. Subiectul a fost și motiv de ceartă între ministrul ungar de externe și cel german, observă cotidianul maghiar Nepszava. ”Potrivit martorilor oculari, tonul a fost civilizat, dar a avut loc o dispută aprinsă în legătură cu blocarea de către Ungaria a sprijinului pentru Ucraina. Un diplomat s-a arătat chiar derutat, deoarce nu înţelegea de ce s-a agăţat Cabinetul ungar de declararea băncii OTP drept sponsor de război, în condiţiile în care acest lucru nu are nicio consecință juridică”, detaliază cotidianul maghiar care mai notează și că ”majoritatea statelor membre ale UE s-au săturat în mod clar de obstrucţionările inutile din partea Guvernului Orbán”.
În privința României, știrea cel mai des preluată în paginile presei internaționale este decizia CEDO potrivit căreia ”România nu respectă drepturile cuplurilor de același sex”, după cum titrează Us News &World Report. ”România, o țară conservatoare la nivel social, a scos homosexualitatea de sub incidența legii penale în anul 2001, cu decenii mai târziu decât în alte țări din Uniunea Europeană, dar încă mai interzice căsătoriile și parteneriatele civile între persoane de același sex”, comentează Reuters. ”În ultimii ani țara est-europeană a avut mai multe tentative de restricționare a drepturilor LGBTQ, inclusiv prin încercarea de a suprima domeniul studiilor privind identitatea de gen în universități și școli”, notează și Times of Malta. ”Verdictul, potrivit căruia guvernul român ar fi încălcat convenția europeană a drepturilor omului, survine după ce, în perioada 2019 – 2020, 21 de cupluri între persoane de același sex au depus plângeri în instanță”, amintește Us News &World Report, notând și că ”guvernul român are la dispoziţie trei luni pentru a decide dacă va cere trimiterea cazului la Marea Cameră a CEDO”.
Încheiem cu remarca Euronews că România își menține ”statutul de capitală a producției de miere în UE”, deținând în ferme 1,5 milioane de stupi, fără a lua în considerare și familiile de albine existente în gospodării și stupine individuale. Pe locurile următoare se situează Italia și Grecia, care aveau și ele câte un milion de stupi fiecare în ferme în anul 2020, urmate de Spania, Bulgaria și Portugalia. Euronews mai constată o înmulțire a albinelor crescute în scop comercial la nivelul UE. ”Albinele reprezintă o afacere importantă în Europa”, estimându-se că polenizatorii, între care albinele de miere, bondarii și albinele sălbatice, au o contribuție anuală echivalentă cu cel puțin 22 de miliarde de euro la industria agricolă europeană. Însă în ciuda importanței lor, 10% din speciile de albine și fluturi sunt amenințate în prezent cu dispariția”, mai notează Euronews.
Carolina Ciulu, RADOR
