După luptele de la Bahmut, „bătălia care contează acum pentru elitele Rusiei e cea pentru Moscova”, opinează The Wall Street Journal. „Războiul nu este un eveniment sportiv, iar ocuparea orașului Bahmut, finalizată săptămâna aceasta cu chiu cu vai de către Rusia, nu este echivalentul unui gol. Poate că cel mai bun mod de a înțelege bătălia de la Bahmut este să ne amintim a cincea săptămână a invaziei lui Vladimir Putin din Ucraina. Acela a fost momentul în care trupele lui au renunțat să mai încerce să cucerească Kievul, abandonând prin urmare principalul obiectiv al invaziei. (…) Când bătălia pentru Kiev a luat sfârșit a început bătălia pentru Moscova – cum să ascunzi ori să explici eșecul și cum să-i supraviețuiești. De aici a urmat logic pornirea bătăliei pentru Bahmut: Ievgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner, pare să fi decis că modalitatea prin care putea să-și mărească prestigiul era să-și anunțe intenția de a cuceri orașul. El pare să fi înțeles că atunci când va avea loc răfuiala cu regimul se va da vina pentru eșecul din Ucraina în primul rând pe corupția, incompetența și trădarea anumitor comandanți militari. Bahmut, un trofeu lipsit de importanță militară, este modalitatea găsită de el pentru a se poziționa printre cei îndreptățiți să arate cu degetul, iar nu printre cei arătați cu degetul”.
„Șeful mercenarilor Grupului Wagner recunoaște eșecul ofensivei ruse din Ucraina”, titrează El Periodico din Spania. „Dacă înainte de începerea operațiunii speciale ucrainenii aveau 500 de tancuri, acum au 5.000. Dacă atunci știau să lupte cu 20.000 de soldați, acum sunt 400.000. Așa o demilitarizăm? Acum se dovedește că militarizăm Ucraina și în ce fel”, a acuzat Evgheni Prigojin într-o înregistrare publicată pe canalul său Telegram. Încă o dată, liderul Wagner a ieșit în prim-plan pentru a critica evoluția conflictului, asigurând că niciunul dintre obiectivele inițiale au fost îndeplinite. Pentru Prigojin, declanșarea ofensivei a însemnat transformarea Ucrainei „într-o națiune cunoscută în întreaga lume. Ei sunt ca grecii și romanii vremurilor de glorie, noi i-am legitimat”. Liderul mercenarilor este primul mare nume din Rusia care admite că războiul eșuează, reține El Periodico.
„Armata rusă are dificultăţi cu respectarea disciplinei în rândurile sale”, susține într-o evaluare ministerul britanic al Apărării, citat de La Libre Belgique. Tribunalele rusești au judecat deja 1.053 de cazuri de dezertare în acest an, adică mai mult decât pe tot anul 2022, potrivit jurnaliştilor ruşi indepedenţi care au anchetat acest fenomen. „Armata rusă impune cu greu disciplina în propriile rânduri de la începutul operaţiunilor în Ucraina, dar aceste probleme s-au agravat probabil de la mobilizarea forţată a rezervişilor, în octombrie 2022. Rusia ar vrea să facă din fiecare dezertor condamnat un exemplu pentru a servi ‘fervorii patriotice’ însă statisticile arată că majoritatea dezertorilor sunt condamnaţi la pedepse cu suspendare, pentru a se putea întoarce pe front.
Biserica Ortodoxă a Ucrainei a decis să treacă la calendarul pe stil nou, anunță Ukrinform. Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, cea mai populară organizație religioasă din țară, a aprobat adoptarea noului calendar. Astfel, de la 1 septembrie 2023, majoritatea creștinilor ucraineni vor ţine sărbătorile religioase conform calendarului gregorian. Crăciunul, de exemplu, va fi sărbătorit pe 25 decembrie, în loc de 7 ianuarie, iar Sfântul Nicolae – pe 6 decembrie, în loc de 19 decembrie, în timp ce Boboteaza va fi sărbătorită pe 6 ianuarie, în loc de 18 ianuarie. Data sărbătoririi Paștelui și a altor sărbători nu se va schimba. Anterior, Biserica Greco-Catolică din Ucraina, de asemenea, a anunțat că a decis să treacă la noul calendar.
Curtată de Statele Unite și amenințată de China, Japonia „nu intenționează să devină membru NATO”, a declarat premierul nipon Fumio Kishida. El a recunoscut însă planul alianței de securitate de a deschide un birou de legătură în Japonia. Potrivit Reuters, comentariile lui Kishida au venit după ce ambasadorul japonez în Statele Unite a declarat la începutul acestei luni că alianța militară condusă de SUA plănuiește să deschidă un birou la Tokyo, primul din Asia, pentru a facilita consultările în regiune. „Nu sunt la curent cu nicio decizie luată” la NATO cu privire la înființarea biroului, a declarat Kishida într-o sesiune a parlamentului, adăugând că țara sa nu intenționează să se alăture NATO ca stat membru sau semi-membru. Drept răspuns, purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a calificat mișcarea Japoniei drept o acțiune pe care regiunea Asia-Pacific „nu o salută”, spunând că Tokyo ar trebui să fie „foarte precaut în problema securității militare”, având în vedere „istoria sa de agresiune”.
Un nou ambasador al Chinei sosește în Statele Unite pe fondul unor tensiuni reînnoite, scrie Le Figaro. Xie Feng a aterizat la Washington și s-a angajat să-şi asume „responsabilitatea grea” de a gestiona „provocările serioase” cu care se confruntă relaţiile dintre cele două superputeri. Xie Feng, un diplomat de carieră cu experiență îndelungată în SUA, îl înlocuiește pe Qin Gang, care și-a părăsit postul pentru a deveni ministru de Externe. „În prezent, relațiile China-SUA trec prin dificultăți serioase și se confruntă cu provocări grave”, le-a declarat Xie jurnaliştilor prezenţi la aeroport. Inginer de profesie, a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe cel puțin din 1986, petrecând o lungă perioadă în biroul de afaceri nord-americane al ministerului. A servit de două ori la Washington la începutul anilor 2000, înainte de a deveni ambasador în Indonezia. Relațiile dintre China și Statele Unite s-au înrăutăţit în ultimii ani din cauza tensiunilor legate de comerț, tehnologie, drepturile omului și problema Taiwanului, printre altele, amintește Le Figaro.
„Un singur lucru îi stă în cale lui Trump. E la fel ca Trump, dar mai bun și, esențial, mai tânăr”, comentează The Telegraph anunțul guvernatorului republican de Florida, Ron DeSantis, privind candidatura la alegerile prezidențiale din SUA. „DeSantis e în prezent singurul care stă în calea încoronării lui Trump. Guvernator cu două mandate, a câștigat anul trecut realegerea cu o marjă zdrobitoare pe un teren aprig contestat, în vreme ce alți candidați susținuți de Trump au pierdut sau au evoluat sub așteptări. El a acumulat deja o lungă listă de victorii legislative conservatoare, practic în toate domeniile. DeSantis e unicul candidat republican prezidențial anunțat care are o susținere similară cu a lui Trump. Chiar și după o perioadă mai dificilă, el se poate baza pe susținerea consecventă a aproximativ o cincime din electoratul republican primar. DeSantis are un CV convingător și pentru alegerile generale, în caz că ar câștiga nominalizarea. Însă combativitatea și disponibilitatea de a se adapta la schimbările apărute în gândirea conservatoare sunt lucrurile care-l recomandă pe DeSantis mai mult decât CV-ul, completează The Telegraph.
După Franța, a venit rândul Belgiei să declare că susține „o pauză” de reglementare europeană privind obiectivele de mediu, notează Le Monde. „Ceea ce trebuie evitat acum este supraîncărcarea ambarcațiunii prin adăugarea la obiectivele de emisii de dioxid de carbon a unor noi standarde de dioxid de azot, noi standarde legate de legea refacerii mediului natural, noi standarde în domeniul biodiversității”, a declarat premierul belgian la o emisiune televizată. Alexander De Croo îi urmează astfel lui Emmanuel Macron, care a cerut pe 11 mai o „pauză de reglementare europeană” în materie de mediu, considerând că Uniunea Europeană a făcut „mai mult decât toți vecinii” și că acum ea „are nevoie de stabilitate”. Deşi cea mai mare parte a planului climatic al UE a fost adoptată (reforma pieței carbonului, încheierea vânzărilor de mașini cu motor termic etc.), negocierile sunt dificile pe alte texte cheie ale Pactului verde european privind biodiversitatea, pesticidele sau emisiile poluante de la ferme.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
