La 31 mai este marcată Ziua Geniştilor Militari.
Prima unitate de geniu din Armata Română a fost înființată în Moldova, în anul 1859, prin constituirea Batalionului 1 Geniu, în baza aprobării date, la 31 mai 1859, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza prin Raportul Consiliului de Miniștri nr. 1902.
Context
Fiecare companie de săpători minari cuprindea o secție de telegrafie și trei secții de săpători minari și lucrători de căi ferate. Pe lângă instrucție, trupele de geniu au participat la executarea de lucrări la diferite unități militare, la construirea de cazărmi, spitale, ateliere, depozite, remize, tabere pentru instrucția întrunită a trupelor precum și la ridicarea unor obiective ale economiei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, trupele de geniu au contribuit, atât prin lucrările executate, cât și misiuni specifice, la obținerea victoriei împotriva armatei otomane. Au executat fortificații pe malul Dunării, în sectoarele Calafat, Ciuperceni, Poiana Mare, Rast, Bechet, Corabia, Izlaz și altele, la întinderea podului de vase peste Dunăre, la Siliștioara-Măgura între 14 și 31 august 1877. Au participat la organizarea și executarea lucrărilor de fortificații în zona Plevnei și asigurarea comunicațiilor pentru nevoile trupelor românești și rusești din zonă. În urma Decretului nr. 2550 din 31 octombrie 1880, a luat ființă Batalionul 2 Geniu, format din 6 companii (două de săpători minari, una de pontonieri, două de căi ferate și una de telegrafiști), Batalionul 1 urmând să se reorganizeze pe aceleași baze. Doi ani mai târziu, prin Decretul nr. 960 din 8 aprilie 1882, a fost creat primul regiment de geniu, prin contopirea celor două batalioane corp aparte existente, comanda unității fiind încredințată colonelului Constantin Poenaru. Pe baza Decretului nr. 1070 din 27 martie 1884, Regimentul 1 Geniu a trecut la o nouă organizare, cu patru batalioane a câte patru companii și o companie aerostații.Decretul nr. 15 din 8 ianuarie 1887 preciza: „Companiile Regimentului 1 Geniu se împart pe ziua de 1 februarie 1887 din două regimente de geniu. Întâiul regiment va fi cu reședința la București și al doilea regiment cu reședința la Focșani”.
Batalioanele acestor regimente au fost repartizate corpurilor de armată, pentru a rezolva aspecte ale pregătirii de luptă, precum specializarea în cadrul armei, pregătirea din punct de vedere genistic a trupelor din celelalte arme, asigurarea unei conduceri corespunzătoare a companiilor de geniu. Din necesitatea de a rezolva operativ problemele de specialitate pe linie de armă, prin Decretul nr. 617 din 24 februarie 1887 a luat ființă Inspectoratul Geniului, având ca atribuții inspectarea armei geniului, a serviciilor de geniu și a tuturor construcțiilor militare și lucrărilor de fortificații.
Existau, totodată, două școli militare de specialitate: Școala specială de artilerie și geniu și Școala specială de aplicații de artilerie și geniu, înființată în anul 1881. Pregătirea ofițerilor geniști români a fost dovedită prin executarea unor lucrări de fortificații de mare amploare, între care: fortificarea cetății București (1882-1899) executată de Regimentul 1 Geniu comandat de colonelul Anton Berindei; regiunea întărită Focșani-Nămoloasa-Galați (1888-1893), executată de Regimentul 2 Geniu, comandat de colonelul Zamfir Gheorghiu. Între 1908-1913 au fost luate măsuri pentru perfecționarea organizatorică a armei geniului, care cuprindea serviciul de geniu și trupele de comunicații, cu mai multe subunități de specialitate: săpători-minari, poduri, pontonieri, căi ferate, telegrafie, aerostații, automobile, secții de porumbei.
Înzestrarea armatei cu mijloace radio, motociclete, automobile și proiectoare a dus la constituirea, în anul 1908 a unei subunități specializate – Compania de specialiști – transformată în anul 1913 în Batalionul de specialiști, care grupa tot ce era nou în tehnica militară de geniu.Prima secție aerostații din Armata Română a fost fondată în 1893 prin dotarea companiei de telegrafie a Regimentului 1 Geniu cu un balon captiv, importat din Franța, ulterior secția s-a transformat în companie, intrând în organica Batalionului de specialiști al geniului.La începutul Primului Război Mondial, trupele de geniu erau formate din: un regiment de pontonieri, un regiment de căi ferate, cinci batalioane de pionieri și un batalion de specialități cu o companie aerostații.
Misiuni îndeplinite
Printre misiunle îndeplinite: lucrări de fortificare a granițelor țării, lucrările executate pe comunicații, în special în zonele de munte, care au ușurat deplasările operative ale marilor unități, transporturile în vederea asigurării materialelor acestora, construirea podului de pontoane în cadrul manevrei de la Flămânda (18-22 septembrie 1916), minarea regiunii fortificate Focșani-Nămoloasa-Galați, precum și a podului de la Cernavodă pentru a nu fi folosite de inamic, precum și lucrările de bază din zonele bătăliilor de la Mărăști și Oituz în vara anului 1917. În memoria eroilor Armei Geniului din Războiul de Întregire a neamului, în București a fost ridicat un impresionant monument.
Elementul dominant al edificiului este leul, stând biruitor, pe trofeele cucerite de la inamic: arme, scuturi, țeava unui mortier, peste care se desfășoară faldurile unui drapel. Specificul armei este redat prin statuile a patru ostași geniști, reprezentând specialitățile: pionieri, căi ferate, pontonieri și telefoniști-telegrafiști. Pe soclu se află inscripția: „Spuneți generațiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpurile de bătaie pentru întregirea neamului”, iar într-un medalion montat pe treptele monumentului stă scris: „Eroilor din Arma Geniului 1916-1919”. Trupele de geniu au dat României personalități precum mareșalul Constantin Prezan, un prim-ministru – generalul Artur Văitoianu, opt miniștri de război, patru miniștri la Departamentul Lucrărilor Publice, zece șefi ai Marelui Stat Major, peste treizeci de atașați militari, șapte membri ai Academiei Române, un membru al Societății Regale de Științe din Londra (C. Avram) și mai mulți membri ai academiilor de artă sau științe din S.U.A., Italia, Franța și Germania. Dintre lucrările genistice executate în perioada interbelică, amintim sistemul de fortificații de la granița de vest a țării, acțiune demarată în anul 1936.
De la înființarea lor, trupele de geniu au participat efectiv și la executarea unor lucrări de utilitate publică și a unor obiective economice: platforme industriale, modernizări portuare, irigații, Transfăgărășanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră, dezvoltarea sau întreținerea rețelei de drumuri și căi ferate în toată țara, etc. Începând cu 8 martie 1996, România a participat la misiunea IFOR/NATO din Bosnia şi Herţegovina, cu un batalion de geniu (Batalionul 96 Geniu), cu un efectiv de 200 de militari, misiunea de bază a acestuia constând în asigurarea libertăţii de mişcare a forţei militare internaţionale în teatrul de operaţii, în conformitate cu Hotărârile Parlamentului nr. 23 şi 43/1995 şi cu Hotărârea de Guvern nr. 63 din 7 februarie 1996, conform mae.ro.
În cadrul acestei dislocări, geniştii români au îndeplinit 124 de misiuni diverse pe întreg teritoriul Bosniei-Herţegovina, într-o zonă ce acoperea peste 350 km de la Nord la Sud şi peste 300 Km de la Est la Vest, în Republica Srpska şi în Federaţia Croato-Musulmană. Iar, din august 2003 până în 2007, a fost dislocat un detaşament de geniu în teatrul de operaţii din Irak, ofiţeri şi subofiţeri de geniu au îndeplinit funcţii în diferite comandamente ale NATO, fie în cadrul unora permanente, fie în cadrul celor dislocate în teatrele de operaţii din Afganistan. Având în vedere creşterea ameninţărilor specifice din teatrele de operaţii, a fost înfiinţată o nouă specialitate a armei geniu, EOD – „Explosive Ordonance Disposal”, care a cunoscut o dezvoltare aparte pe fondul polarizării ameninţărilor în teatrele internaţionale de conflict. Treptat, au urmat participări în misiuni internaţionale sub comandă americană sau sub egida NATO.
Concluzie
Arma geniu exercită un rol semnificativ în corpul fiecărei armate moderne, fiind valorificată în mod special pe fondul dinamicii mediului de securitate internaţional. Este implicată constant în aplicaţii comune ale statelor NATO şi şi-a consolidat aportul la nivelul întregului ansamblu de forţe armate ale României, atât pe fondul cooperării cu Statele Unite ale Americii, în exerciţii bilaterale sau multilaterale, cât şi sub egida NATO.
La mulți ani geniștilor României!
(Autor : Alexandru Balaci)
Bibliografie
Calendar Rador
https://amnr.defense.ro/news/24
