Războiul din Ucraina, dar și summitul Comunității Politice Europene, organizat la Chișinău, se află în centrul atenției presei internaționale. „Războiul lui Putin e o ocazie pentru America. Ucraina se va afirma ca o forță formidabilă în Europa – una aliată cu SUA”, opinează The Wall Street Journal. „Discuțiile referitoare la politica americană în privința Ucrainei pleacă adesea de la premisa că Ucraina constituie o problemă. Pentru unii, e un lucru care distrage atenția de la chestiunea Chinei. Alții se tem de o escaladare și represalii din partea Rusiei. Iar alții sunt îngrijorați de costul financiar al susținerii armatei Ucrainei și al economiei ei grav lovite de război. Sunt preocupări justificate și își au locul lor, însă scapă din vedere ideea principală. Războiul prost conceput, prost planificat și prost implementat de Vladimir Putin a declanșat în Ucraina o renaștere națională. Țara care se va ridica din războiul lui Putin va fi o forță nouă și formidabilă în Europa, ale cărei interese și perspective o vor alinia ferm cu SUA”. În acest context, Casa Albă a anunţat miercuri un nou pachet de ajutor pentru Ucraina, incluzând sisteme de apărare aeriană, muniţie şi alte echipamente militare în valoare de 300 de milioane de dolari, relatează Reuters. SUA au furnizat până acum Ucrainei, de la instalarea administraţiei Biden, asistenţă de securitate în valoare de peste 38,3 miliarde de dolari, dintre care peste 37,6 miliarde de la începutul invaziei ruse din Ucraina.
După „moarte cerebrală”, terapie „cu electroșocuri” – așa descrie președintele francez situația în care se află în prezent NATO. Potrivit La Libre Belgique, Emmanuel Macron, care apreciase în 2019 că NATO este în stare de „moarte cerebrală”, a afirmat miercuri că preşedintele rus, Vladimir Putin, a „trezit-o cu cel mai rău dintre electroşocuri” invadând Ucraina. „Trebuie astăzi să ajutăm Ucraina cu toate mijloacele să pornească o contraofensivă eficace”, a declarat şeful statului francez la forumul Globsec de la Bratislava. „Este indispensabil. Trebuie s-o intensificăm, deoarece ceea ce se joacă în lunile următoare este însăşi posibilitatea unei păci alese şi, deci, durabile”.
Aspirantă la statutul de țară membră a Uniunii Europene, Republica Moldova găzduiește al doilea summit al Comunității Politice Europene. Liderii europeni au început să se adune în Moldova miercuri, în ajunul unui summit extins, care „urmărește să arate un front unit în fața războiului Rusiei din Ucraina și să sublinieze sprijinul pentru ambițiile țării est-europene de a se apropia de Occident și de a ține Moscova la distanță”, comentează Associated Press. „Moldova, cea mai săracă țară a Europei, înconjurată de Ucraina din trei părți, face un pas înainte organizând un summit care va reuni aproximativ 50 de lideri din 47 de țări în ceea ce organizatorii numesc cel mai important eveniment internațional din istoria țării. Decizia de a organiza summitul în Moldova, o fostă republică sovietică de aproximativ 2,6 milioane de locuitori, este văzută ca un mesaj către Kremlin atât de către Uniunea Europeană, cât și de guvernul pro-occidental al Moldovei, care a primit statutul de candidat la UE în luna iunie a anului trecut, an în același timp cu Ucraina. ‘Prezența a 50 de șefi de stat și de guvern chiar acum în Moldova, la Chișinău, transmite un mesaj foarte puternic. Moldova este în inima Europei. Moldova este Europa’, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la sosirea ei în capitală. Prezența unor jucători grei precum cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul Regatului Unit Rishi Sunak și Ursula von der Leyen vorbește despre angajamentul Europei de a se asigura că ambițiile Rusiei de a controla Moldova nu vor rămâne fără răspuns”, mai notează Associated Press.
Liderii europeni transmit un mesaj important prin reuniunea pe care o organizează la 21 de kilometri de frontiera cu Ucraina și la doar opt kilometri de regiunea separatistă Transnistria, aflată sub controlul Rusiei, opinează The Financial Times. „Nevoia Moldovei de un sprijin sporit din partea vestului va fi probabil o parte cheie a coregrafiei summitului, Chișinăul sperând în angajamente privind un sprijin financiar, politic sau de securitate din partea liderilor aflați în vizită. Marți, Bruxelles-ul a convenit asupra sancțiunilor împotriva oligarhilor moldoveni în exil care au finanțat sau au permis acțiuni de destabilizare pro-ruse împotriva guvernului țării.
Într-o decizie de ultim moment, președintele Turciei ar putea să își anuleze participarea la summitul de solidaritate în fața Rusiei, scrie Politico citând surse familiare cu subiectul. Liderul turc, care a câștigat încă cinci ani la cârma țării sale la alegerile din turul doi duminică, nu va călători în Moldova pentru summitul de o zi, potrivit unor oficiali implicați în pregătiri. Erdoğan a participat la primul summit al Comunității Politice Europene, din capitala Cehiei, dar s-a ciocnit cu omologul său grec Kyriakos Mitsotakis în timpul unei cine de sfârșit de summit.
Odată alegerile din Turcia încheiate, Statele Unite își reiau solicitările adresate administrației de la Ankara de a prioritiza aprobarea aderării Suediei la NATO. Potrivit Euronews, secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că a sosit timpul „ca țara din nordul Europei să adere”. Blinken a subliniat că Suedia „a făcut pași foarte semnificativi ca răspuns la îngrijorările legitime” ale Turciei. Suedia și Finlanda au solicitat să se alăture Alianței Atlantice anul trecut, după invazia pe scară largă a Ucrainei din partea Rusiei. Ungaria și Turcia sunt singurii membri NATO care nu au ratificat încă aderarea Suediei. Ziarul turcesc Sabah reține, pe de altă parte, că administrația americană a infirmat speculațiile potrivit cărora vânzarea de către SUA a avioanelor F-16 destinate Turciei ar fi condiționată de aprobarea candidaturii Suediei în forurile de conducere de la Ankara. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a amintit că președintele Biden și-a exprimat sprijinul ferm față de livrarea avioanelor de luptă Turciei, menționând că această măsură ar consolida interoperabilitatea între țările membre ale alianței./fmatei
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
