”Ucraina a lansat contraofensiva împotriva Rusiei”, titrează Washington Post, în timp ce Les Echos exclamă: ”A început cu adevărat! Intensitatea luptelor purtate joi în regiunile Donețk, în estul țării, și Zaporijjia, puțin mai la sud, prin operațiuni combinate infanterie-blindate-artilerie, relevă o creștere a puterii contraofensivei ucrainene” despre care ziarul francez consideră că se află deja în a treia zi. Și Wall Street Journal remarcă o intensificare a atacurilor care pare a marca faza inițială a ceea ce strategii militari se așteaptă să fie un asalt pe care Kievul ar trebui să-l susțină timp de mai multe luni pentru recuperarea teritoriilor ocupate de ruși. Doi oficiali ucraineni, inclusiv unul apropiat de președintele Zelenski, au confirmat pentru ABC News că o fază activă a contraofensivei ucrainene este în curs de desfășurare, adăugând că trupe bine antrenate au fost plasate în ultimele zile în locuri strategice din apropierea liniilor de front. Totuși, alți oficiali de la Kiev, citați de Kyiv Post, susțin că aceasta nu este ”marea ofensivă”. Între timp, ”elita rusă este tot mai pesimistă cu privire la șansele lui Putin de a câștiga acest război”, constată Bloomberg. ”Chiar și unii dintre cei care susțin invazia și doresc o intensificare a luptelor împotriva Ucrainei se arată dezamăgiți pentru că se presupunea că războiul ar fi trebuit să se termine în câteva zile, dar a intrat deja în a 16-a lună”. ”Deznădejdea tot mai mare este probabil să intensifice un joc de pasare a responsabilității pentru invazia care trenează și care a stârnit deja diviziuni publice puternice între naționaliștii de linie dură și Ministerul Apărării al Rusiei”, mai scrie Bloomberg. Cu toate acestea ”nu există niciun semn că cineva din cercul lui Putin i-ar contesta conducerea”, iar ”majoritatea celor din elita rusă continuă să țină capul în jos și să-și vadă de treabă, convinși că nu pot influența evenimentele”, conchide Bloomberg. Pe ”modelarea psihologică a elitei rusești” mizează și o analiză a publicației The Atlantic, care consideră că obiectivele contraofensivei ucrainene nu sunt strict militare. Pe lângă lupta pentru recuperarea teritoriilor, ”Kievul trebuie să le demonstreze rușilor că acest război nu merită să fie luptat”. ”Trebuie să convingă elita Rusiei că războiul e o greșeală și că Rusia nu-l poate câștiga – nici pe termen scurt, nici pe termen lung”, consideră The Atlantic. ”Parte a acestei bătălii sunt și rușii anti-Putin care luptă pe teritoriul Rusiei”, subliniază revista americană, explicând că astfel de operațiuni ”încearcă să-i convingă și pe rușii de rând că nu sunt în siguranță, așa cum se cred, că războiul e mai aproape de propriile lor case decât credeau și că președintele Vladimir Putin nu e atât de înțelept cum și-l imaginează ei”. ”Iar ucrainenii sunt obligați să facă toate acestea fără o invazie autentică în Rusia, fără să ocupe Moscova, fără o capitulare spectaculoasă în Piața Roșie”, conchide The Atlantic.
Între timp, se amplifică tragedia generată de distrugerea barajului Kahovka. Autoritățile ucrainene au anunțat primele decese provocate de apele revărsate, potrivit ziarului Korespondent. Pe de altă parte, forțele rusești sunt acuzate de Kiev că au bombardat un oraș inundat, determinând suspendarea eforturilor de salvare a populației, notează Associated Press. În plus, primarul orașului Oleșki, aflat sub ocupație rusească și inundat în proporție de 90%, acuză că ocupanții ruși nu permit oamenilor să plece din oraş, deși nivelul apei este aproape de acoperișul caselor, transmite agenția ucraineană RBC. Distrugerea barajului va lăsa sute de mii de oameni fără acces la apă potabilă, constată Reuters, enumerând printre consecințele ecologice și inundarea a zeci de mii de hectare de teren agricol și riscul de deșertificare a altor 500.000 de hectare din cauza lipsei irigațiilor. Kateryna Polianska, un ecologist de la ONG-ul ucrainean Environment People Law avertizează pentru ABC News că prăbușirea barajului va aduce perturbări pe scară largă a ecosistemului în parcuri naționale importante, cum ar fi Rezervația Biosferei Mării Negre, protejată de UNESCO, și chiar în regiunea mai largă, inclusiv în România, Georgia, Turcia și Bulgaria.
Un alt dezastru ecologic este în desfășurare și dincolo de Ocean. ”Canada se luptă cu sute de incendii de pădure, iar fumul sufocă orașe importante”, titrează The Guardian, notând că situația este agravată și de faptul că în zonele cele mai afectate nu există perspective de ploaie în următoarele zile. Deja peste 11.000 de persoane au fost evacuate, iar 457.000 de hectare, un număr record, au fost transformate în scrum. „Este o situație fără precedent”, a declarat ministrul pentru resurse naturale din Quebec, Maïté Blanchette Vézina, subliniind că ”a fost depășit chiar și cel mai rău an înregistrat” în ultimii 50 de ani. Efectele se resimt și în SUA, unde valurile de fum gros, cu microparticule periculoase pentru sănătatea umană învăluie mai multe orașe pentru a treia zi, constată New York Times. Milioane de oameni au fost sfătuiți să poarte mască în exterior, în condițiile în care Coasta de Est trece prin experiența celei mai proaste calități a aerului din ultimii ani, remarcă și BBC.
Carolina Ciulu
