În România, numai unul din trei membri ai audiențelor digitale are încredere în presă, în general, arată datele Digital News Report 2023. Este cel mai scăzut nivel de încredere din ultimii șapte ani. Piața de media din România devine, astfel, un studiu de caz care arată că banii folosiți în scopuri propagandistice, direcționați către redacții cheie, și campaniile de discreditare, îndreptate împotriva jurnaliștilor de investigație, afectează încrederea în presă, accesul la informație – inclusiv la informația despre războiul din Ucraina – și, în final, reputația profesională, pentru întreaga industrie, precizează studiul coordonat de Institutul Reuters de la Universitatea din Oxford.
Miercuri, 14 iunie, echipa de cercetători a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, din Universitatea din București (FJSC, UB), condusă de prof. univ. dr. Raluca Radu, a prezentat rezultatele studiului Digital News Report 2023 (DNR23), într-un eveniment care a pus accent pe efectele primului an de război în Ucraina, asupra consumului de informație și opinie a publicului digital, în România și în lume. DNR este cel mai mare studiu global, multianual, al consumului de informație offline și online al audiențelor digitale. Într-o discuție moderată de lector univ. dr. Emilia Șercan, prof. univ. dr. Raluca Radu, lector univ. dr. Antonia Matei și lector univ. dr. Manuela Preoteasa au prezentat principalele informații despre evoluția din ultimul an a audiențelor digitale din România și din alte 45 de piețe de media. Influența războiului din Ucraina asupra consumului de presă din România a fost analizată de jurnaliști din principalele redacții naționale, corespondenți și coordonatori ai departamentelor de știri externe: Paul Angelescu (ProTV), Simona Moloiu (Antena 1), Andrei Negusiu (Digi 24), Adelin Petrișor (TVR) și Ilie Pintea (Radio România Actualități).
Rezultatele din acest an ale Digital News Report arată că numai 32% din membrii audiențelor digitale au încredere în redacțiile românești. Șapte din zece persoane (69%) evită în mod activ informațiile de presă, deseori, câteodată sau ocazional. Cele mai evitate sunt știrile de interes public major, inclusiv știrile despre războiul de la granița României (38% dintre persoanele cu un comportament activ de evitare), știrile despre discriminare și drepturi civile (36%) și știrile politice (31%).
Raluca Radu, coordonator al echipei DNR România și director al Departamentului de Jurnalism din FJSC, UB, a comentat rezultatele DNR23 astfel:
„Audiențele digitale din România se deconectează, din ce în ce mai des, de la informația de interes public și de la materialele de presă, inclusiv când este vorba despre războiul din Ucraina. Încrederea redusă, atât în presă în general, cât și pentru cele mai multe branduri de media, are câteva cauze cronice: propaganda de partid pe bani publici, investigații blocate, campanii de discreditare a jurnaliștilor și accesul dificil la informațiile de interes public”.
Liderii brandurilor de media comerciale, online și offline, au rămas în general aceiași. ProTV este cel mai utilizat și cel mai de încredere brand din România, pentru consumatorii de informație online și offline. Brandul este deținut de Central European Media Enterprises, cu operațiuni în șase țări din regiunea Europei Centrale și de Est. Următorul brand de media, pentru utilizarea offline, este Antena 1, un post generalist deținut de proprietari din România, urmat de Digi24, un post de știri cu o prezență de top atât în online, cât și în offline, deținut de asemenea de proprietari români.
Q5A. Pe care dintre următoarele branduri le-aţi folosit pentru a accesa ştiri offline în ultima săptămână / cel puţin 3 zile (prin televiziune, radio, materiale tipărite şi alte surse media convenţionale)? Selectaţi toate variantele aplicabile. q5ai. Pe care dintre acestea, dacă este cazul, le-aţi folosit cel puţin 3 zile? Selectaţi toate variantele aplicabile. Q5B Pe care dintre următoarele branduri le-aţi folosit pentru a accesa ştiri online în ultima săptămână/ cel puţin 3 zile (prin site-uri web, aplicaţii, reţele de socializare interes real pentru jurnalismul de calitate. O mare parte dintre tinerii sub 24 de ani (43%) spun că sunt foarte interesați și extrem de interesați de produsele media care îi ajută să înțeleagă situațiile complexe. Dintre cei peste 45 de ani, patru din 10 sunt foarte interesați și extrem de interesați de ultimele evoluții legate de principalele evenimente ale zilei, dar și de jurnalismul de investigație.
Raluca Radu evidențiază condițiile în care jurnaliștii profesioniști lucrează acum:
„Echipele independente de jurnaliști de investigație se plâng adesea că subiectele de interes public sunt blocate de sume de bani folosite în scop propagandistic și de dificultăți în accesarea informației de interes public, acces garantat prin legislație încă din 2001. Chestiunea banilor publici folosiți de politicieni și de oficiali pentru a cumpăra tăcerea presei, în redacțiile locale și centrale, a rămas nerezolvată și s-a acutizat. Jurnaliștii și redacțiile care creează probleme politicienilor devin ținta unor atacuri publice. În plus, erorile jurnalistice, cum ar fi prezentarea unor scene din jocuri video drept scene reale de război, erodează încrederea în presă în general”.
În România, studiul a fost făcut prin intermediul unui chestionar online, distribuit în perioada ianuarie-februarie 2023, pe un eșantion de 2107 persoane. Pentru prima dată, acest eșantion este reprezentativ pentru audiențele digitale din România nu numai din punctul de vedere al vârstei, al genului și al regiunii, ci și din punctul de vedere al nivelului de educație.
Ediția a 12-a a studiului Digital News Report prezintă rezultatele unei investigații sociologice pe 46 de piețe de media, inclusiv România. DNR23 este a șaptea ediție în care apar date despre țara noastră, ca efect al colaborării neîntrerupte dintre Departamentul de Jurnalism al Universității din București și Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului, de la Universitatea din Oxford. Partenerul FJSC, UB, pentru aceste eveniment de lansare a fost PRESSHub.
TikTok câștigă din ce în ce mai mult teren la publicul tânăr, în timp ce Facebook devine mai puțin important pentru consumul de știri
Interesul și încrederea în știri sunt în continuare în scădere în multe țări, iar recesiunea economică pune o presiune suplimentară asupra noilor modele de afaceri din jurnalism.
Studiul Digital News Report (DNR) realizat de Institutul Reuters arată faptul că, în acest an, publicul știrilor a devenit din ce în ce mai dependent de platformele digitale și sociale, punând și mai multă presiune atât asupra redacțiilor de știri care au un model de afaceri bazat pe reclame, cât și asupra celor bazate pe abonamente, într-un moment în care cheltuielile gospodăriilor și ale companiilor sunt restrânse.
Raportul prezintă modul în care conținutul video, distribuit pe rețele precum TikTok, Instagram și YouTube, devine din ce în ce mai important pentru știri, în special în anumite părți ale emisferei sudice, în timp ce platformele vechi precum Facebook își pierd influența.
Atât interesul, cât și încrederea în știri continuă să scadă în multe țări, pe măsură ce legătura dintre jurnalism și o mare parte din public continuă să se destrame. Există dovezi că publicul continuă să evite în mod selectiv subiecte importante, cum ar fi războiul din Ucraina și creșterea costului vieții. În același timp, oamenii reduc consumul de știrile deprimante și caută să își protejeze sănătatea mintală.
Acestea sunt câteva dintre concluziile celei de-a 12-a ediții a studiului Digital News Report. Raportul poate fi descărcat de pe www.digitalnewsreport.org/2023.
Publicul mai tânăr, evoluții ale platformelor și consecințele pentru știri
Facebook devine mult mai puțin important ca sursă de știri – și implicit ca motor de trafic către site-urile de știri. Doar 28% spun că au accesat știri prin Facebook în 2023, comparativ cu 42% în 2016. Acest declin este parțial determinat de retragerea Facebook din zona știrilor și parțial din cauza modului în care rețelele bazate pe video, precum YouTube și TikTok, continuă să capteze atenția utilizatorilor mai tineri. Utilizarea săptămânală a știrilor pentru Twitter a rămas relativ stabilă în majoritatea țărilor, în urma preluării lui Elon Musk, iar utilizarea rețelelor alternative, cum ar fi Mastodon, este extrem de scăzută. TikTok este platforma de socializare care a crescut cel mai mult în cadrul studiului nostru, fiind utilizată de 44% din tinerii de 18 – 24 de ani în orice scop (și 20% pentru știri ). După cum arată tabelul de mai jos, aplicația chinezească este cea mai utilizată în anumite părți din Asia, America latină și Africa.
| Proporția celor care au utilizat o platformă socială
pentru știri în ultima săptămână 2014 – 2023 Media piețelor selectate
Q12B. Pe care dintre următoarele, dacă este cazul, le-aţi folosit pentru ştiri, în ultima săptămână? Baza – tot eșantionul din toate țările și toți anii în Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Franța, Spania, Italia, Irlanda, Danemarca, Finlanda, Japonia, Australia, Brazilia și Irlanda, cca 2000 de persoane. Notă: Nu există date din Australia sau Irlanda în 2014. |
TikTok rezonează cu tinerii între 18 și 24 de ani
Media din 46 de piețe
Q12B. Pe care dintre următoarele, dacă este cazul, le-aţi folosit pentru ştiri, în ultima săptămână. Baza – tot eșantionul din toate țările – cca 2000 de persoane. Notă: TikTok a fost interzis în India și nu funcționează în Hong Kong.
|
Raportul arată că utilizatorii TikTok, Instagram și Snapchat tind să acorde mai multă atenție celebrităților și influencerilor din social media decât jurnaliștilor sau instituțiilor media, atunci când este vorba despre știri. Nu același lucru se întâmplă cu rețelele de socializare mai vechi, cum ar fi Facebook și Twitter, unde redacțiile de știri încă atrag cea mai mare atenție și stârnesc discuții.
În același timp, preferința publicului de a vizita direct site-urile de știri continuă să scadă. În 46 de țări, proporția celor care spun că principala modalitate de a accesa știri este direct pe site sau de pe o aplicație a scăzut de la 32% în 2018 la 22% în 2023, în timp ce dependența de accesul pe platformele de social media a crescut.
Principalul mod de a obține știri s-a schimbat de la accesul direct la social media
Toate piețele
| Alte căi de acces
Toate piețele, 2023 (schimbare din 2018)
|
Q10a_new2017. Care dintre acestea a fost PRINCIPALA modalitate prin care aţi aflat de ştiri în ultima săptămână? Baza – toți cei care au folosit o cale de acces la știri, din fiecare piață, cca 2000 persoane pe an. Notă: numărul de piețe a crescut, de la 36 în 2018, la 46, începând cu 2021.
Directorul Institutului Reuters, Rasmus Nielsen, subliniază provocarea pentru mass-media tradiționale:
„Generațiile mai tinere evită din ce în ce mai mult descoperirea directă pentru orice media, cu excepția mărcilor mai atractive. Ei au un interes scăzut pentru ofertele de știri convenționale, orientate către obiceiurile, interesele și valorile generațiilor mai în vârstă, în schimb optează pentru cele orientate către personalitatea umană, participative și personalizate, oferite de rețelele de socializare, adesea uitându-se dincolo de platformele tradiționale, către nou intrații pe piață (mulți dintre aceștia redirecționează foarte puțin trafic către organizațiile media și nu acordă prioritate știrilor)”.
Presiunile din mediul de afaceri se intensifică, accentuate de creșterea costului vieții
Schimbările de generații și de platforme au făcut lucrurile și mai dificile pentru o industrie a știrilor care încearcă să facă față consecințelor unei pandemii, ale unui război în Europa și ale unei presiuni globale asupra cheltuielilor gospodăriilor. Raportul constată o stagnare a creșterii plății pentru știrile online: mai mult de o treime dintre abonați (39%) din mai mult de 20 de țări au declarat că și-au anulat sau renegociat abonamentele la știri în ultimul an. În interviurile calitative, nevoia de a economisi bani a fost de departe cel mai important motiv invocat:
„Cheltuiam prea mult pe abonamente online. Am vrut să reduc niște costuri, în principal. Pur și simplu nu-mi mai puteam permite”.
Femeie, 24 de ani, SUA
În pofida acestui fapt, cifrele principale au rămas relativ stabile în majoritatea țărilor, ofertele speciale și prețurile mai mici atrăgând unii clienți noi. Aproximativ patru din zece persoane au plătit pentru știri online în Norvegia (39%) în ultimul an, o treime în Suedia (33%), o cincime în Statele Unite(21%), dar doar o zecime în Germania (11%), Franța (11%) și Regatul Unit (9%).
Proporția celor care plătesc pentru conținut de știri, în timp
Piețe selectate
Proporția celor care plătesc pentru știri
Țări selectate
Q7a. Aţi plătit pentru conţinut de ştiri ONLINE sau aţi accesat un serviciu de ştiri ONLINE cu plată în ultimul an? (Ar putea fi vorba de un abonament digital, un abonament combinat digital/pentru materiale tipărite, o donație sau o plată unică pentru un articol sau aplicaţie ori ediţie electronică). Baza: eșantionul total din fiecare țară, în fiecare an, cca 2000 de persoane.
Raportul evidențiază cât de importante sunt abonamentele de știri pentru unele persoane, dar și cât de fragile sunt pentru alții. Analizând motivațiile pentru încheierea unui abonament, raportul constată că în timp ce mulți oameni sunt din ce în ce mai atenți la preț, alții se abonează fie datorită unei relații de lungă durată, fie datorită sentimentului că publicația li se adresează lor și vorbește pentru ei. Caracteristicile suplimentare, cum ar fi jocurile sau podcasturile, reprezintă o motivație pentru o proporție mai mică de abonați, abonamentele la pachet devenind din ce în ce mai populare.
Evitarea știrilor și lipsa de interes
Cercetarea arată o scădere a interesului pentru știri într-un număr mare de țări, în special în rândul publicului tânăr și al grupurilor mai greu de atins. De asemenea, un procent ridicat de persoane, de 36%, evită în mod selectiv știrile. Sunt persoane care declară că ocolesc în mod activ știrile fie uneori, fie adesea. Procentul este în creștere cu șapte procente puncte procentuale față de 2017 și în scădere cu două procente față de anul trecut.
În cadrul interviurilor calitative, mulți spun că știrile sunt prea repetitive sau prea „stresante din punct de vedere emoțional”. În rândul celor care evită știrile, raportul arată că aproximativ jumătate (53%) încearcă să evite toate știrile în mod periodic, în timp ce alte categorii reduc cantitatea de știri prin accesări mai rare (52%) sau prin evitarea subiectelor dificile (32%):
Procentul persoanelor care evită știrile printr-unul din modurile de mai jos
Toate piețele
Comportamentul de evitare al știrilor în 2023. Ați afirmat că încercați să evitați știrile în mod activ. Pe care din următoarele acțiuni le întreprindeți (dacă e cazul)? Vă rugăm să selectați toate variantele aplicabile. Baza: Numărul celor care evită adesea știrile la nivel global (în toate piețele) – 33.469.
Cei care evită știrile sunt mult mai dispuși să caute știri pozitive sau abordări bazate pe soluții decât actualizări constante cu privire la informațiile importante ale zilei. Autorul principal al raportului de cercetare, Nic Newman, spune:
„Este clar că multe site-uri web și multe aplicații sunt optimizate pentru cei care sunt super-preocupați să urmărească fiecare actualizare a știrilor (și a politicii) de pe agenda zilei. Dar aceste abordări par să îndepărteze o mare parte a publicului – cu posibile efecte pe termen lung pentru implicarea civică și democratică”.
Șapte aspecte cheie din raportul pentru anul 2023
Încrederea în știri. Încrederea în știri a scăzut în toate țările cu încă două procente în ultimul an, inversând, în multe țări, câștigurile înregistrate în perioada de vârf a pandemiei de coronavirus. În medie, patru din zece persoane din eșantionul total (40 %) spun că au încredere în majoritatea știrilor, în cea mai mare parte a timpului. Finlanda rămâne țara cu cele mai ridicate niveluri generale de încredere (69%), în timp ce Grecia (19%) are cel mai scăzut nivel. Statele Unite (32%) au înregistrat o creștere de șase puncte a încrederii în știri, deoarece politica nu a mai marșat pe divizarea societății, sub președinția lui Joe Biden, însă nivelul de încredere în presă, în SUA, rămâne printre cele mai scăzute, în comparație cu celelalte piețe de media din Digital News Report.
Criticile la adresa mass-media. Raportul arată cum politicienii din țări precum Statele Unite, Mexic și Filipine au devenit principala sursă pentru criticile la adresa jurnaliștilor și mass-mediei, mai mult decât oamenii obișnuiți și influencerii. Rețelele de socializare reprezintă mediul care îi expune pe utilizatori la critici. Până la 49% dintre cei care admit că sunt expuși la critici, în toate țările analizate, spun că se confruntă cu acest fenomen în interiorul rețelelor de socializare și abia apoi în discuțiile cu persoanele pe care le cunosc (36%).
Percepția publicului asupra algoritmilor pentru știri. O mare parte a publicului este sceptică în ceea ce privește algoritmii utilizați pentru a selecta ceea ce văd prin intermediul motoarelor de căutare, al rețelelor de socializare și al altor platforme. Mai puțin de o treime dintre cei chestionați (30%) afirmă că selecția algoritmică pe baza consumului anterior de informație reprezintă un mod potrivit de a primi știri, în scădere cu 6% față de ultima dată când a fost adresată aceeași întrebare, în 2016. În ciuda acestui fapt, este ușor mai ridicat procentul utilizatorilor care preferă în continuare știrile selectate în mod algoritmic, față decât cei care preferă ca selecția să fie realizată de jurnaliști (27 %). Preocupările legate de algoritmi rămân în sfera de interes a publicului, cu privire la felul în care știrile ajung să fie selectate.
Despre informare greșită și dezinformare. Pe întreg eșantionul, mai mult decât jumătate (56%) spun că nu sunt siguri că identifică diferențele dintre ceea ce este real și fals pe internet când îl folosesc pentru a se informa – în creștere cu 2 procente față de anul trecut. Cei care folosesc rețelele de socializare în principal ca sursă de știri sunt mai îngrijorați (64%) că nu fac aceste diferențe, în comparație cu oamenii care nu folosesc deloc rețelele de socializare (50%). În multe țări în care se înregistrează niveluri ridicate în utilizarea rețelelor de socializare pentru informare, publicul tinde să exprime un grad mai mare de îngrijorare.
Despre interacțiunea despre știri, online. Deși existau mari speranțe că internetul ar putea extinde dezbaterea democratică, observăm că mai puțini oameni interacționează online, în legătură cu informația pe care o găsesc online, decât în trecutul recent. Din întreg eșantionul, doar aproximativ o cincime (22%) sunt participanți activi, iar aproximativ jumătate (47%) nu au nici o interacțiune despre știri, online. În Marea Britanie și Statele Unite, proporția participării a scăzut cu mai mult de 10%, din 2016 până acum. În diferite țări constatăm că acest grup de participanți activi tinde să fie masculin, cu un nivel mai mare de educație și mai partizan în ceea ce privește opiniile politice.
Despre știrile de serviciu public. Brandurile de media de serviciu public rămân printre cele în care audiențele au un nivel de încredere ridicat în mai multe țări nordice, dar utilizarea este în scădere, pentru audiențele mai tinere. Acest lucru este important deoarece observăm că cei care folosesc cel mai mult aceste servicii deseori le consideră ca fiind importante personal și pentru societate. Aceste constatări sugerează că menținerea unei cote de piață relevante, pentru media de serviciu public, rămâne esențială pentru garantarea legitimității în viitor, mai ales în ceea ce privește relația brandurilor de media de serviciu public cu grupurile mai tinere.
Despre podcasturile de știri. Podcastul de știri continuă să rezoneze cu audiențele tinere și educate, dar rămâne o activitate a unui grup mic, în general. Aproximativ o treime (34%, dintr-un grup de 20 de piețe) accesează un podcast lunar, însă doar 12% accesează o emisiune de știri sau de actualități. Cercetările noastre arată că podcasturile cu analize în adâncime, inspirate de The Daily de la New York Times, și talk show-urile de lungă durată sunt cele mai consumate pe piețele analizate. De asemenea, identificăm popularitatea tot mai mare a podcasturilor de știri video sau hibrid. Raportul conține detalii despre podcasturile de știri în câteva țări, printre care Marea Britanie, SUA și Australia.
Metodologie
Toate cifrele, dacă nu se specifică altfel, provin de la YouGov Plc. Sondajul a fost realizat pe 46 de piețe: Africa de Sud, Argentina, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehia, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Croația, Danemarca, Elveția, Filipine, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Hong Kong, India, Indonezia, Irlanda, Italia, Japonia, Kenya, Malaysia, Marea Britanie, Mexic, Nigeria, Norvegia, Olanda, Peru, Polonia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Spania, SUA, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, Ungaria și România. Dimensiunea totală a eșantionului a fost de 93 895 adulți cu aproximativ 2 000 pe fiecare piață. Activitatea de teren a fost efectuată la finalul lunii ianuarie / începutul lunii februarie 2023.
Sondajul a fost realizat online. Datele au fost ponderate cu piețele țintă pe baza criteriilor de vârstă, sex și regiune (alături de educație și opțiunile politice, acolo unde a fost posibil), pentru a reflecta întreaga populație. Eșantioanele reflectă în mare parte populația care are acces la internet, pe fiecare piață.
Datele pentru Africa de Sud, India, Kenya și Nigeria sunt reprezentative pentru populația mai tânără, vorbitoare de limbă engleză, și nu pentru întreaga populație a țărilor respective. Nu este posibil să ajungem la alte grupuri, pentru a forma un eșantion reprezentativ, cu ajutorul unui chestionar online. Chestionarul a fost distribuit mai ales în engleză pe aceste piețe, și a ajuns numai la persoane între 18 și 50 de ani, în Kenya și în Nigeria. Rezultatele nu ar trebui considerate reprezentative, la nivel național, pentru aceste piețe.
Utilizarea unei metode de eșantionare non-probabilistice înseamnă că nu este posibil să calculăm o „marjă de eroare” convențională pentru datele individuale. Totuși, diferențele de +/- 2 puncte procentuale sau mai puțin, pentru piețele individuale, este puțin probabil să fie semnificative din punct de vedere statistic și ar trebui interpretate cu reținere.
Contact
Pentru mai multe informații și solicitări de interviuri vă rugăm să îl contactați pe Eduardo Suárez la adresa de e-mail: eduardo.suarez@politics.ox.ac.uk sau pe Matthew Leake la adresa de e-mail: matthew.leake@politics.ox.ac.uk.
Mai multe informații despre Digital News Report 2023
Raportul poate fi găsit la adresa digitalnewsreport.org din data de 14 iunie, alături de pachete de slide-uri, grafice și tabele de date brute, sub o licență care încurajează refolosirea. O descriere a metodologiei și chestionarul complet sunt de asemenea disponibile pe site.
Sponsorii din acest an ai raportului sunt Google News Initiative, BBC News, Ofcom, Edelman UK, Autoritatea pentru Audiovizual a Irlandei (Coimisiún na Meán), Fundația pentru Cercetarea Industriei de Media din Finlanda, Fundația Fritt Ord din Norvegia, Autoritatea de Media Olandeză (CvdM), Fundația Coreeană pentru Presă, Media de serviciu public din Japonia NHK și Agenția de presă Reuters, alături de sponsorii noștri academici de la Institutul Leibniz pentru Cercetarea de Media/ Institutul Hans Bredow, Hamburg (Germania), Universitatea din Navarra (Spania), Universitatea din Canberra (Australia), Centrul de Studii despre Media, Quebec (Canada), și Universitatea Roskilde din Danemarca. Code for Africa s-a alăturat rețelei de sponsori, în acest an. Fundación Gabo susține traducerea raportului în spaniolă.
Despre Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului
Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului este dedicat explorării viitorului în jurnalism, la nivel global. Finanțarea principală a Institutului provine de la Fundația Thomson Reuters și este afiliat Departamentului de Politică și Relații Internaționale din cadrul Universității din Oxford. A fost inaugurat în noiembrie 2006 și s-a dezvoltat din programul Reuters Journalist Fellowship, înființat la Oxford în urmă cu aproape 40 de ani. Vezi și: https://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/.
Despre autori
Nic Newman. Autor principal, Senior Research Associate la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford și consultant în domeniul mass-media digitale.
Dr. Richard Fletcher. Autor, Director de cercetare la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului. Este specializat pe analiza de date și pe sondaje de opinie și este interesat în special de urmărirea trendurilor globale în consumul de știri digitale.
Dr. Kirsten Eddy. Autor, Research Fellow la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului. Are ca domenii de studiu întrepătrunderea dintre jurnalism, politică și media digitală.
Dr. Craig T. Robertson. Autor, Research Fellow la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului, ale cărui interese includ teme ca încrederea în știri și credibilitatea redacțiilor, fact-checking și verificarea informațiilor.
Prof. Rasmus Kleis Nielsen. Editor. Director al Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului și profesor de comunicare politică la Universitatea din Oxford. Activitatea lui are ca puncte de interes schimbările în jurnalism, în comunicarea politică și modul în care acestea sunt influențate de tehnologiile digitale.
Despre YouGov
YouGov este o agenție internațională de cercetare a pieței și un pionier al cercetării de piață prin metode online. YouGov are o bază de studiu de 6 milioane de oameni din întreaga lume, inclusiv 1,2 milioane din Marea Britanie, reprezentând toate vârstele, grupurile socio-economice și alte categorii demografice.
Despre Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
FJSC este prima facultate de jurnalism înființată după 1989, fiind recunoscută pe plan național și internațional, drept un spațiu al formării profesionale, pentru domeniul științe ale comunicării, la cele mai înalte standarde. Universitatea din București este o instituţie de excelenţă atât în educaţie, cât și în cercetare.
Prof. univ. Raluca Radu. Raportor pentru România în Digital News Report din 2016 și Director al Departamentului de Jurnalism al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. Interesele sale de cercetare și de predare sunt legate de economia mass-media, deontologia comunicării publice și studii comparative despre jurnalism.
Despre PRESSHub
Un proiect inițiat de Freedom House România, PRESSHub este o platformă de exprimare liberă a ziariștilor din presa centrală și locală, ziariști care aleg să se pună în serviciul public, promovând excelența în jurnalism.
