Adulați sau, dimpotrivă, contestați, liderii lumii au atras, atrag și vor atrage mereu atenția presei internaționale, lăsându-i pe cititori să le judece faptele din trecut, dar și pe cele actuale sau viitoare.
Ieri (14 iunie), Italia a fost în doliu, având în vedere că Silvio Berlusconi, de patru ori premier al țării, a fost condus pe ultimul drum. “Nu te vom uita”, ar fi declarat premierul Italiei, Giorgia Meloni, citată de ziarul italian Corriere della Sera, care adaugă că “sicriul fostului premier a părăsit Domul din Milano în aplauzele mulțimiii”. În cotidianul La Stampa, “microbiștii echIpei de fotbal AC Milan, al cărei fondator a fost Berlusconi, exclamă: ‘Președintele! Nu a existat decât un singur președinte!’”. Și tot în La Stampa, fondatorul partidului naționalist Liga Nordului, Umberto Bossi, afirmă că “Berlusconi a fost fondatorul dreptei de centru, iar principiile sale erau frumosul, bunătatea și dreptatea”. În Franța, ziarul Le Monde remarcă faptul că ”viața acestui etern ‘reîncarnat’, al cărui deces politic a fost de atâtea ori anunțat, se confundă cu istoria Italiei din ultimii 30 de ani, fie că a fost adulat sau detestat”.
Peste ocean, un personaj cel puțin la fel de controversat tună și fulgeră. Este vorba despre fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, care, cu două zile în urmă, a ajuns în fața instanței, el confruntându-se cu acuzații grave. Evenimentul pare să fi avut însă consecințe neașteptate, având în vedere că, după cum relatează cotidianul american The New York Times, “canalul de televiziune Fox News l-a calificat pe președintele Biden drept un potențial dictator, care a dorit să obțină arestarea adversarului său politic”. Referindu-se la același eveniment, ziarul britanic The Guardian observă că “acest canal a fost de altfel singurul care a transmis discursul lui Donald Trump la ieșirea de la interogatoriul la care a fost supus”. O altă publicație americană, Politico, afirmă că, “după ce a fost pus sub acuzare, Trump și-a lansat ofensiva, promițând să îl pună și el pe Biden sub anchetă, dacă va ajunge președinte”.
În Europa însă, mai sunt și alți lideri care se bucură de atenția presei, cum ar fi, de exemplu, președintele rus, Vladimir Putin, și președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenko. Motivul îl aflăm din ziarul britanic The Independent și stârnește îngrijorare: “Belarus primește din partea Rusiei bombe nucleare de trei ori mai mari decât cea de la Hiroshima”, titrează The Independent. Citat de agenția oficială de presă Belta, Lukașenko ar fi declarat că “Belarus a fost mereu ținta Occidentului. Ei, (adică, occidentalii) au vrut să ne facă bucăți încă din 2020. or, până acum, nimeni nu a luptat încă împotriva unei țări care deține armament nuclear”.
În sfârșit, un prestigios ziar britanic, The Times, afirmă că, recent, “Putin a recunoscut că, începând din luna iunie, armata rusă a pierdut pe frontul din Ucraina 54 de tancuri” or, ziarul subliniază că “președintele rus a recunoscut rareori vreo pierdere pe frontul ucrainean”.
Iar dacă, în materie de apărare, Ucraina pare “să conteze tot mai mult pe ajutorul țărilor din cadrul NATO”, după cum a reiterat chiar și secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, citat de ziarul german Frankfurter Allgemeine, speranțele Suediei de aderare la NATO par să rămână deșarte. Potrivit ziarului turcesc Hurriyet, ieri (14 iunie), “la Ankara, au avut loc o serie de consultări între Turcia, Suedia, Finlanda și NATO”, dar, pentru Suedia, veștile nu sunt deloc bune. Citat de același ziar, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan ar fi avertizat: “Dacă nu se va întâmpla ceva extraordinar, voi participa la summitul NATO de la Vilnius. Faptul că Suedia are unele așteptări (în vederea aderării) nu înseamnă că noi vom și răspunde acestor așteptări”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
