Vizita secretarului de stat american, Antony Blinken, prima din ultimii cinci ani efectuată de un diplomat de top al SUA în China, după cum subliniază Evening Standard, ține capul de afiș al presei internaționale. Discuții cu mize ridicate, pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre cele două superputeri ale lumii, titrează CNN, în timp ce New York Times amintește că ”relațiile încordate dintre SUA și China au dus la amânarea cu câteva luni a acestei vizite”. Cotidianul american mai observă că, deși Blinken și o serie de oficiali americani și-au exprimat speranța relansării ”unei diplomații mai constructive”, în ultimele săptămâni, ”China a menținut o poziție dură, existând astfel temeri ca întâlnirile de la Beijing să se dovedească mai degrabă conflictuale decât amiabile”. ”Ambele părți au o listă lungă de nemulțumiri”, iar ”problemele vizând securitatea vor cântări greu”, mai remarcă New York Times, explicând că ”oficialii americani au devenit tot mai iritați de apropierea prea mare a armatei chineze în mările din jurul Chinei”, existând riscul unei ciocniri între navele și avioanele celor două superputeri în Strâmtoarea Taiwanului sau în Marea Chinei de Sud. ”Statele Unite urmăresc totodată cu atenție eforturile prin care China încearcă să-și stabilească baze militare în Asia, în Africa și în Orientul Mijlociu și au avertizat autoritățile de la Beijing să nu ajute Rusia cu armament letal în războiul pe care aceasta din urmă îl duce în Ucraina”, mai scrie New York Times. Primele discuții dintre secretarul de stat american și omologul său chinez au fost ”constructive”, notează South China Morning Post, remarcând însă că Beijingul a combinat apelurile de continuare a schimburilor la nivel înalt și de dezvoltare a relațiilor culturale, de afaceri și în domeniul educației cu avertismente cu privire la Taiwan. ”O vizită care generează speranțe moderate”, conchide cotidianul chinez, în timp ce Le Monde se arată și mai sceptic, titrând: ”O vizită fără iluzii”. Ziarul francez amintește că președintele Xi Jinping a adresat în repetate rânduri în ultimele săptămâni oficialilor chinezi avertismentul „să se pregătească pentru scenariile cele mai defavorabile”, ”convins fiind că tensiunile cu Statele Unite vor continua la nivel militar în jurul Taiwanului și al regiunii India-Pacific și că în domeniul economic, competiția dintre China și Statele Unite a lăsat deja loc unei rivalități tehnologice”.
Pe frontul ucrainean, Putin foloseşte din nou „strategia de amenințare constantă” și trimite arme nucleare în Belarus în mijlocul contraofensivei Kievului, constată cotidianul spaniol 20Minutos. Potrivit lui Putin, citat de Ria Novosti, Rusia a mutat prima parte a focoaselor nucleare în Belarus, iar operațiunea va fi finalizată până la sfârșitul verii. Armele nucleare tactice „sunt focoase mici destinate utilizării pe un câmp de luptă sau pentru o lovitură țintită” și „sunt concepute pentru a distruge ținte inamice într-o anumită zonă, fără a provoca efecte radioactive majore”, explică BBC. ”Cele mai recente amenințări nucleare ale lui Putin au fost respinse rapid” de oficialii americani și occidentali, observă site-ul american Insider, citându-l pe secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, care a asigurat, vineri, că nu există niciun indiciu că Rusia se pregătește de fapt să folosească arme nucleare. Între timp, Ucraina intensifică loviturile în adâncime în regiunile ocupate de Rusia, remarcă Financial Times. Însă, după cum avertizează Ministerul britanic al Apărării în buletinul său zilnic despre situaţia de pe frontul în Ucraina, atât Ucraina, cât şi Rusia suferă pierderi mari de vieți omenești pe front, unde se dau lupte crâncene, notează Associated Press.
Sub titlul ”Lungul drum al mâlului produs de distrugerea barajului”, Frankfurter Rundschau observă că dincolo de consecințele fatale asupra Ucrainei, și alte state riverane Mării Negre, precum Bulgaria și România, se tem de o catastrofă ecologică şi de o scădere a turismului. ”Cu puţin timp înaintea sezonului estival, hotelurile din Bulgaria şi România au primit mesaje alarmante din Ucraina”, scrie cotidianul german, detaliind că ”după aruncarea în aer a barajului Kakhovka din Herson, apele Niprului pline de metale grele şi pesticide ar putea ajunge în câteva zile la plajele din România şi Bulgaria, după cum avertizează directorul Centrului ştiinţific pentru ecologie marină din Odesa, Viktor Komorin. Acesta afirmă că „apele contaminate se îndreaptă tot mai rapid către sud”. Frankfurter Rundschau observă că ”noul ministru bulgar al turismului, Zariţa Dinkova, depune eforturi pentru a calma îndoiala crescândă care pune stăpânire în legătură cu plajele bulgare, afirmând că „la acest moment nu există nicio suspiciune privind poluarea apei mării”. Același cotidian german mai notează că în România ”pericolul vehiculat al unei infectări cu holeră după o baie în mare nu poate fi confirmat – cel puţin nu de către medici”. Pe de altă parte, ecologiştii se arată îngrijoraţi că din cauza distrugerii barajului, conţinutul de sare din zona de vărsare a Niprului a scăzut drastic, ceea ce va duce la o creştere a cantităţii de alge”, mai scrie Frankfurter Rundschau. ”Insuflarea panicii privind posibila poluare a apelor Mării Negre, după detonarea barajului Centralei Hidroelectrice Kahovka, este făcută în mod intenţionat”, acuză ministrul bulgar al turismului, dând asigurări că „monitorizarea apei, care se realizează la Academia Navală din Varna, este în conformitate cu cele mai înalte standarde europene”, după cum transmite site-ul sofiot de știri Darik. Datele arată că în următoarele zece zile, nu există probabilitatea ca o eventuală poluare să ajungă la graniţa cu România, iar Dunărea este un filtru natural care ar putea elimina eventuala poluare, a mai susținut ministrul bulgar al turismului, citat de Darik. În plus, miniştrii mediului din Bulgaria şi România au convenit un schimb zilnic de informaţii privind monitorizarea apei Mării Negre, notează și publicația bulgară Focus, adăugând că ”studiile de până acum din ambele ţări arată că nu există şi nici nu se aşteaptă o deteriorare a calităţii apelor Mării Negre. Ministrul Iulian Popov şi ministrul Mircea Fechet au susţinut unanim că nu trebuie permisă posibilitatea manipulării informaţiei în spaţiul public”, mai scrie Focus.
Carolina Ciulu, RADOR
