Mai mult sau mai puțin penale, două cazuri par să atragă atenția presei internaționale, având în vedere că personajele in discuție nu sunt tocmai oarecare.
Mai întâi, ar fi vorba despre Hunter Biden, fiul actualului președinte american, Joe Biden, asupra căruia niște acuzații de corupție păreau să plutească de mai multă vreme. „Hunter Biden acceptă să se recunoască vinovat în două cazuri de evaziune fiscală”, titrează cotidianul american USA Today, referindu-se la niște acuzații la care fiul președintelui american ar fi trebuit să răspundă mai demult. Același ziar estimează că „incidentul ar putea avea implicații în virtuala realegere a lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite”. „Cine este David Weiss, principalul procuror care a instrumentat dosarul lui Hunter Biden?” Este o întrebare lansată de un alt ziar american, The Washington Post, care precizează că „Weiss a fost numit în funcție de fostul președinte Donald Trump”. Numai că, potrivit aceluiași ziar, „deși Administrața Biden a cerut demisia majorității procurorilor numiți de Trump, lui Weiss i s-a cerut să rămână în funcție”. În sfârșit, un alt ziar american important, The New York Times, subliniază că „fiul lui Joe Biden s-a înțeles cu procurorii să recunoască acuzațiile de evaziune fiscală, dar nu și pe cea legată de faptul că ar fi cumpărat o armă aflându-se sub influența drogurilor”. Același ziar conchide însă că „povestea lui Hunter Biden este una complexă, dar foarte diferită de versiunea republicanilor, deși nu mai puțin tulburătoare”.
Un alt caz penal care face valuri în presă este cel al fraților Tate, Andrew și Tristan – un caz care aduce totodată în prim-plan justiția din România. În continuare, nu facem decât să enumerăm titlurile unor articole din presa britanică. „Andrew Tate și fratele său, puși sub acuzare pentru viol, trafic de persoane și formarea unei bande criminale având drept scop exploatarea sexuală a femeilor din România”, titrează cotidianul britanic Daily Mail. „Procurorii români îl trimit pe Adrew Tate în fața instanței”, notează și cotidianul The Guardian. „Andrew Trate, trimis în judecată sub acuzația de trafic de persoane”, notează și cotidianul Daily Mirror. „Andrew Tate, acuzat de viol”, subliniază The Independent, un alt ziar britanic. Și, în sfârșit, potrivit prestigiosului The Times, Andrew Tate le-ar fi declarat ironic jurnaliștilor că, cităm, „sunt sigur că dosarul nu are nimic de-a face cu furtul averii mele”.
Dar, în alte țări din Europa, principalele personaje de pe scena politică sunt implicate în tratative. Interesantă este, de exemplu, vizita în Germania a premierului chinez Li Qiang. Pe această temă, cotidianul german Frankfurter Allgemeine titrează: „China să nu livreze Rusiei armament, acesta e un lucru important”. „Discuțiile directe contribuie la o mai bună cunoaștere reciprocă, ne permit să vorbim despre probleme asupra cărora nu suntem de acord”, ar fi spus cancelarul german Olaf Scholz, citat de același ziar. „Guvernul chinez trebuie să își sporească influența asupra Rusiei și, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, China are o sarcină specială”, a mai subliniat cancelarul german. Nimic însă despre toate astea în oficiosul chinez China People’ Daily, care titrează: „Premierul chinez pledează pentru întărirea globalizării economice și pentru o cooperare chino-germană din care ambele părți să aibă de câștigat”.
În sfârșit, o altă întrevedere la nivel înalt a atras și ea atenția ziarelor: este vorba despre vizita la Paris a premierului Giorgia Meloni. Pe această temă, menționăm trei comentarii. „Giorgia Maloni este incapabilă să rezolve problemele migrației or, acesta a fost motivul pentru care a fost aleasă”, ar fi declarat, prin mai, ministrul francez de interne, citat de Le Monde. Dar, în Corriere della Sera, dna Meloni pare să îi răspundă: „În privința Mării Mediterane, UE trebuie să facă pași concreți, și nu doar în privința Tunisiei și a Libiei”. Iar ziarul La Stampa titrează și el optimist: „Întâlnirea de la Palatul Elysee dintre Meloni și Macron a restabilit problemele de interes comun, respectiv, necesitatea unei cooperări fără rezerve în privința migranților”.
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
