Revista presei internaţionale – 22 iunie

Cine va plăti pentru refacerea Ucrainei după atâtea morți și distrugeri? se întreabă The Guardian, în contextul în care la Londra a început o conferință pe tema reconstrucției Ucrainei. Potrivit unui articol semnat de premierul ucrainean în paginile publicației, “Rusia a ucis sau a rănit deja peste 22000 de civili ucraineni, a distrus sau a ruinat 1500 de spitale, a bombardat 10% din infrastructura sectorului educațional și 50% din infrastructura noastră energetică. 2,4 milioane de oameni s-au ales cu locuințele afectate sau complet distruse. Din cauza acțiunilor armatei ruse, s-ar putea ca aproximativ 30% din teritoriul Ucrainei să fie împânzit cu mine sau cu obuze”. Banca Mondială estimează că refacerea Ucrainei ar necesita 411 miliarde de dolari. „Europa nu s-a mai confruntat cu asemenea distrugeri după cel de-Al Doilea Război Mondial. Pentru prima oară în istorie, avem ocazia să punem în vigoare principiul unei juste compensații, acolo unde finanțele agresorului vor trebui să acopere tot ce s-a distrus. Banii Rusiei ar trebui să devină o importantă sursă în vederea redresării Ucrainei. Reconstrucția nu trebuie finanțată de ucraineni, de contribuabilii din statele aliate sau de organizațiile financiare internaționale. Rusia este cea care trebuie să plătească. Așa ar fi logic, corect și just”, mai citim în articolul publicat de The Guardian.
UE a decis un nou pachet de sancţiuni contra Rusiei, anunță ziarul belgian Le Soir. Statele membre ale UE s-au înţeles miercuri în privința celui de al 11-lea pachet de măsuri restrictive contra Rusiei, destinat în special blocării tentativelor de ocolire a sancţiunilor deja existente. „Acest pachet cuprinde măsuri care urmăresc să se lupte contra ocolirii sancţiunilor generale şi a celor individuale”, a arătat Suedia, care asigură preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Potrivit AFP, „Scopul este de a împiedica posibilitatea ca mărfurile interzise pentru export în Rusia să găsească o modalitate de a aproviziona complexul militar rus. Propunerea iniţială a Comisiei a identificat în special opt firme acuzate de reexportul de bunuri sensibile în Rusia. După discuţii cu Beijingul, cinci dintre ele au fost eliminate de pe listă, dar trei firme cu sediul în Hong Kong rămân vizate pentru că sunt ruseşti. O companie iraniană, două companii din Emiratele Arabe Unite, două firme cu sediul în Uzbekistan, una în Armenia şi una în Siria sunt, de asemenea, vizate. UE încearcă să descurajeze firmele străine şi ţările terţe să ajute Moscova prin reexportul către Rusia a unor bunuri care pot fi utilizate de complexul militar-industrial rus, inclusiv semiconductori şi circuite integrate”.
În același timp, ambasadorii țărilor UE, reuniți la Bruxelles, au ajuns la o înțelegere privind acordarea unui nou ajutor Ucrainei, în valoare de 3,5 miliarde de euro, scrie Reuters. “Fondul va putea fi utilizat pentru finanţarea livrărilor de arme către Ucraina şi a misiunilor militare în străinătate, decizia finală urmând să fie supusă votului miniştrilor de Externe ai țărilor UE în cadrul reuniunii din 25 iunie de la Luxemburg. Suma iniţială de 5,7 miliarde de euro alocată pentru o perioadă de şapte ani acestui fond creat de statele membre, în afara bugetului european, a fost epuizată într-un an de la începerea conflictului din Ucraina. Statele membre au folosit banii pentru a finanţa armele şi muniţiile preluate din arsenalele lor şi trimise Kievului”.
„Cu părere de rău, America, India nu-ți va fi niciodată aliat”, titrează The Washington Post, în contextul vizitei pe care o face la Washington premierul indian. “Dat fiind că Modi se pregătește pentru a lua cuvântul în fața Congresului american pentru a doua oară, ar putea părea că India se reorientează spre SUA. Dar nu fiți naivi, India nu vă va fi aliat niciodată. Iar acest lucru nu se va schimba, indiferent dacă alegerile de la anul vor fi câștigate de Modi ori de un adversar al lui. Memoria colectivă a Indiei reține ticăloșiile colonizării, fapt care generează un sprijin public amplu pentru o cale independentă. Politica de nealiniere a Indiei a început prin refuzul de a se lăsa prinsă în războiul rece. Astăzi, acea poziție s-a transformat într-un multilateralism agresiv. Așadar, dacă vă așteptați la monogamie, pregătiți-vă să fiți dezamăgiți. India și-a rezervat dreptul de a flirta cu Rusia, Iranul – ba chiar și cu China – dacă interesele naționale i-ar dicta o asemenea nevoie”, comentează The Washington Post.
Declarațiile acide reciproce pe axa Washington – Beijing nu contenesc nici la o zi după vizita secretarului american de Stat la Beijing. „Semnele de liniștire nu au durat prea mult: abia s-a întors secretarul de stat american dintr-o încurajantă călătorie la Beijing, că preşedintele american l-a comparat pe omologul lui chinez cu un „dictator”. Joe Biden a afirmat că „Este foarte jenant pentru dictatori când nu ştiu ce se petrece”, cu referire la reacția avută de președintele chinez în legătură cu balonul doborât deasupra SUA, despre care Washingtonul a spus că se afla acolo în scop de spionaj. Afirmaţii la care China nu a pierdut ocazia să răspundă miercuri. Statul a criticat remarca „absurdă” a preşedintelui american, Joe Biden. „Această remarcă a părţii americane este cu adevărat absurdă, foarte iresponsabilă şi nu reflectă realitatea”, a arătat în faţa presei o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze. Aceste declaraţii survin vizitei făcute la Beijing de secretarul american de Stat, prima deplasare în China a unui şef al diplomaţiei americane în aproape cinci ani. Întâlnirea lui cu Xi Jinping a fost salutată de cele două ţări ca o reuşită după luni de tensiuni, în ciuda persistenţei unor dezacorduri profunde. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/asalar