Un nou eveniment dedicat cămășii populare românești a fost organizat astăzi de Institutul Național al Patrimoniului, când se aniversează 20 de ani de la adoptarea Convenției UNESCO pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial.
Reporterul RRA Ancuța Cocoroveanu a stat de vorbă cu câteva dintre femeile specializate în coaserea iilor.
-: Scoatem acul la un interval de un fir, de aia se numește ‘la fir’, adică interval de un fir între fire. Deci, noi lucrăm pe număr de fire; mașinile lucrează pe centimetru sau pe intervale.
Reporter: Alexandrina Olguța Filip este meșter popular în crearea pieselor de port. Ea deține titlul onorific de tezaur uman viu din anul 2020, pentru că păstrează și transmite cusutul tradițional al cămășilor de Cezieni, județul Olt.
Alexandrina Olguța Filip: Bunica mea a fost o lucrătoare, mama mea a fost fără părinți și dumneaei a fost premiată de Principesa Brâncoveanu şi atunci eu am continuat.
Reporter: Mirela Miron a cercetat cămașa populară în ultimii 10 ani și poartă o cămașă cu altiță cusută chiar de ea, pe care o numește o revitalizare a iei din zona Bran.
Mirela Miron: Am încercat să studiez stilul zonal. Cămașa de Bran – așa cum apare în Muzeul Etnografic al Transilvaniei și în Muzeul ASTRA de la Sibiu – este cu o altiță destul de arhaică, minimalistă, vreau să zic, înaltă de aproximativ 7-8cm, cu trei rânduri. Râurile de pe piept sunt un motiv frecvent la Bran. Nu sunt cămăși încărcate cu broderie.
Realizator: UNESCO a inclus anul trecut arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova în lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanităţii./cpodea
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI – 27 iunie
