Mel Brooks este unul dintre puţinii artişti distinși cu cele mai importante premii ale filmului, teatrului şi muzicii: Oscar, Emmy, Tony şi Grammy. În 2009, a primit Kennedy Center Honor, în iunie 2013 – Premiul AFI (Institutul American de Film) pentru întreaga activitate şi, în 2017, prestigiosul premiu BAFTA Fellowship. Trei dintre filmele sale se află pe lista AFI a celor mai bune 100 de filme de comedie din toate timpurile, toate clasate în top 20 ale listei: „Blazing Saddles” – numărul 6, „The Producers” – numărul 11 şi „Young Frankenstein” – numărul 13, potrivit https://www.emmys.com/.
Viața și cariera
Mel Brooks, pe numele real Melvin Kaminsky, s-a născut în Brooklyn, New York, la 28 iunie 1926. Fizicul nu l-a ajutat prea mult, fiind ținta ironiilor și chiar agresiunii, din cauza staturii minione și a aspectului bolnăvicios. Așa a învățat autoironia și umorul, pentru a se apăra de răutatea celor care îl ridiculizau. La început animator, apoi maestru de ceremonii în staţiunile din regiunea Catskills din New York, Melvin şi-a schimbat numele devenind Mel Brooks. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1944, a servit în Divizia de infanterie 78 a Armatei Statelor Unite.
În 1949, a devenit unul dintre scenariştii spectacolului live de varietăţi „The Admiral Broadway Revue” (1949), ce îl avea în prim-plan pe Sid Caesar, un comediant puternic, cu talent pentru mimă şi pantomimă. Când Caesar şi-a obţinut propriul spectacol „Your Show of Show” (1950-1954), l-a luat cu el şi pe Mel Brooks, dar şi alte talente viitoare precum Neil Simon, Carl Reiner şi Woody Allen. Spectacolul a fost unul dintre cele mai de succes programe de comedie din epoca de aur a televiziunii, care a influențat puternic comedia de televiziune din secolul al XX-lea.
Brooks a lucrat cu Caesar la mai multe proiecte de televiziune înainte de a se muta la Los Angeles în 1960. Acolo, el şi Carl Reiner au devenit invitaţi populari ai show-urilor şi au înregistrat un album de mare succes cu un act de improvizaţie numit „The 2.000 Year Old Man”. Mel Brooks a scris şi jucat în scurtmetrajul animat „The Critic” (1963), care i-a adus regizorului Ernest Pintoff un Oscar pentru cel mai bun scurtmetraj animat.
Scurtmetrajul a fost urmat de o parodie pentru micul ecran, „Get Smart” (1965-1970), un pamflet la adresa fenomenului James Bond. Serialul, realizat împreună cu Buck Henry, a câştigat şapte premii Emmy, inclusiv cele acordate în 1968 şi 1969, pentru cel mai bun serial de comedie.
După televiziune, începe și proiecte de lung metraj. Primul, la care a semnat atât scenariul, cât şi regia, a fost comedia muzicală „The Producers” (1967). Și ea a primit un Oscar pentru cel mai bun scenariu original. Brooks l-a transformat mai târziu într-un muzical, devenit un mare succes pe Broadway, recompensat cu 12 premii Tony.
Mel Brooks începe să se implice în mai multe proiecte, precum comedia „The Twelve Chairs” (1970), ca regizor, scenarist şi actor. În 1975, Brooks a scris scenariul pentru serialul TV „When Things Were Rotten” (1975), o parodie a acţiunilor binecunoscutului erou Robin Hood. A reluat aceeaşi temă 20 de ani mai târziu, cu filmul „Robin Hood: Men in Tights” (1993). Ca scenarist (alături de Richard Pryor şi Andrew Bergman) şi regizor, îl regăsim și în comedia western „Blazing Saddles” (1974), o parodie la adresa filmelor de gen, care a fost nominalizat la trei categorii ale Premiilor Oscar din 1975: cea mai bună actriţă în rol secundar; cea mai bună editare de film; cea mai bună muzică şi cel mai bun cântec original. A fost, de asemenea, nominalizat la un premiu BAFTA pentru cel mai bun scenariu.
Au urmat: „Young Frankenstein” (1974, co-scenarist Gene Wilder), care a primit două nominalizări la Oscar; „Silent Movie” (1976), „High Anxiety” (1977), cu două nominalizări la Globurile de Aur; „The Elephant Man” (1980, în regia lui David Lynch), cu opt nominalizări la Oscar. Ulterior, Brooks își fondează propria companie de producţie, Brooksfilms, dedicată cineaştilor eclectici. Compania a produs o serie de filme: „Frances” (1982), „My Favourite Year” (1982), „The Fly” (1987) şi „84 Charing Cross Road” (1987), cu Anthony Hopkins şi Anne Bancroft.
Brooks a continuat să scrie şi să regizeze comedii, între care: „History of the World Part 1” (1981), „Spaceballs” (1987), „Dracula: Dead and Loving It” (1993).
Mel Brooks a mai jucat în: „The Electric Company” (1971-1977, serial TV de animaţie), „The Muppet Movie” (1979), „Look Who’s Talking Too” (1990, voce), „Frasier” (1993, serial TV), „The Little Rascals” (1994), „The Simpsons” (serial TV, voce), „Mad About You” (1996-1999, serial TV), „It’s a Very Merry Muppet Christmas Movie” (2002), „Curb Your Enthusiasm” (2004, serial TV), „Robots” (2005, voce), „Spaceballs: The Animated” (2008-2009, serial TV de animaţie, voce), „Special Agent Oso” (2011, serial TV), „Mr. Peabody & Sherman” (2014, voce), „Dora the Explorer” (2014, serial TV, voce), „The Comedians” (2015, serial TV), „Hotel Transylvania 2” (2015, voce), „Hotel Transylvania 3: Summer Vacation” (2018, voce), „Toy Story 4” (2019), „Grandma for President” (2020, serial TV, voce).
A fost căsătorit cu Florence Baum (1953-1962), cu care are trei copii. În 1964 s-a recăsătorit cu actriţa Anne Bancroft (până la moartea sa, în 2015), cu care are un copil, Max Brooks, la rândul său un talentat scriitor şi actor. Din 23 aprilie 2010, actorul şi regizorul Mel Brooks are o stea pe Hollywood Walk of Fame.
Autor: Alexandru Balaci
Bibliografie
Calendar Rador
https://www.britannica.com/biography/Mel-Brooks
https://www.mediafax.ro/life-inedit/regizorul-de-comedie-mel-brooks-premiat-pentru-intreaga-cariera-de-american-film-institute-10940219
