La 4 iulie 1960 era adoptat noul steag american, în urma admiterii statului Hawaii ca fiind cel de-al 50-lea stat al SUA, în august 1959. Drapelul are formă dreptunghiulară, iar pe el sunt imprimate 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roşu şi 6 în alb, începând şi terminând cu câte o dungă roşie, şi având un dreptunghi albastru închis. Cele 50 de pentagoane stelate semnifică cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii, iar cele 13 benzi orizontale, 7 roşii şi 6 albe, semnifică cele 13 foste colonii ale Marii Britanii. Drapelul SUA este cunoscut şi sub denumirile „Old Glory”, the „Stars and Stripes” or the „Star-Ppangled Banner”. Ultimul nume provine de la titlul Imnului Naţional al SUA, care începe cu „Oh, say can you see by the dawn’s early light … the Star-Spangled Banner…”.
Versurile au fost compuse de Francis Scott Key, iar melodia a fost luată dintr-un cântec englezesc compus de John Stafford Smith (1750-1836). Stema drapelului american reprezintă un vultur alb cu aripile deschise, ţinând în gheara stângă o legătură de nuiele şi un lăstar de măslin în cea dreaptă. Motto-ul stemei este: „E Pluribus Unum”. Cu peste 27 de versiuni, unele dintre ele fluturând doar un an, Stars and Stripes simbolizează perfect creșterea rapidă a națiunii americane de-a lungul istoriei.
Pași prin istorie
Când a izbucnit Războiul de Independență (Revoluția Americană), în 1775, coloniștii nu erau încă uniți sub un singur steag. Luptau sub steaguri de unitate sau de regiment, potrivit lui Marc Leepson, autorul cărții „Drapelul: O biografie americană”. Unul dintre steagurile vremii prezenta imaginea unui șarpe cu clopoței încolăcit cu sloganul „Nu mă călcați în picioare”, în timp ce altul înfățișa un pin și cuvintele „Un apel către cer”.
Primul steag oficial al Statelor Unite a fost aprobat de Congresul continental la 14 iunie 1777. Rezoluția a decretat că steagul va avea treisprezece dungi, alternând între roșu și alb. De asemenea, a declarat că steagul va avea treisprezece stele albe pe un câmp albastru. În timp ce fiecare dungă reprezenta cele 13 colonii, cele 13 stele reprezentau fiecare stat al SUA. Totuși, rezoluția a avut probleme: nu specifica în mod clar cum ar trebui să fie aranjate stelele, câte puncte ar trebui să aibă și dacă steagul ar trebui să aibă mai multe dungi roșii sau albe.
Creatorii de steaguri au realizat diferite versiuni ale acestuia, dar versiunea lui Betsy Ross a devenit una dintre cele mai populare. Aceasta avea 13 stele cu cinci vârfuri care formau un cerc cu stelele îndreptate spre exterior. Unii istorici cred că acesta a fost conceput pentru prima dată de congresmanul din New Jersey Francis Hopkinson și cusut de croitoreasa Betsy Rose din Philadelphia sfârșitul anilor 1770. Totodată, sunt îndoieli că Betsy Ross a confecționat primul steag al SUA. William Canby, nepotul lui Besty Ross, a afirmat că George Washington a intrat în magazinul ei și i-a cerut să coasă primul steag american.
Societatea Istorică din Pennsylvania nu este de acord, afirmând că există puține dovezi care să susțină versiunea lui Canby și considerând-o mai degrabă un mit decât un fapt istoric.
O altă versiune a steagului SUA care a devenit un important artefact al Războiului Civil a fost cea a lui William Driver Old Glory. Acesta a fost un comerciant maritim care a decis să plece într-o expediție în 1824.
Mama sa și câțiva dintre admiratorii săi au creat un steag american uriaș de 3,5 pe 3,5 metri, pe care l-a arborat deasupra navei sale, numit Charles Doggett. L-a folosit pentru a-și exprima dragostea pentru țara sa, fluturându-l cu mândrie prin Pacificul de Sud de-a lungul celor 20 de ani de carieră ca și căpitan de vas. Pe măsură ce Statele Unite s-au extins cu mai multe teritorii, Driver a decis să coase stele suplimentare pe Old Glory. De asemenea, a cusut o mică ancoră în partea dreaptă jos, ca amintire a carierei sale de căpitan.
Fiind un unionist convins, William Driver a rămas pe poziții atunci când soldații confederați din sud i-au cerut să predea „Old Glory”. A mers până la a spune că ar fi trebuit să ia „Old Glory” peste cadavrul său dacă voiau să îl aibă. Ar fi cerut unor vecini să ascundă steagul.
În 1864, Uniunea a câștigat bătălia de la Nashville și a pus capăt rezistenței sudiste în Tennessee. William Driver a scos în sfârșit steagul din ascunzătoare Old Glory și a sărbătorit fluturându-l deasupra Capitoliului.
Simbolismul steagului american
Cele șapte dungi roșii și șase albe reprezintă cele 13 colonii originale, care s-au răzvrătit împotriva monarhiei britanice și care au devenit primele 13 state ale Uniunii. Pentru a reflecta creșterea și dezvoltarea constantă a Statelor Unite, o stea a fost adăugată la standard de fiecare dată când un nou stat era adăugat la Uniune. Din cauza acestei schimbări constante, steagul a avut 27 de versiuni până în prezent, Hawaii fiind ultimul stat care a aderat la Uniune în 1960 și ultima stea adăugată la steagul SUA.
Alte teritorii americane, precum Guam, Puerto Rico, Insulele Virgine americane și altele, ar putea, de asemenea, să fie luate în considerare pentru a deveni state și, în cele din urmă, să fie adăugate la steagul SUA sub formă de stele. În timp ce stelele și dungile din steagul SUA reprezentau teritoriile și statele sale, culorile sale nu par să fi avut o semnificație specifică atunci când a fost adoptat pentru prima dată.
Charles Thompson, secretarul Congresului continental, a schimbat toate acestea atunci când a atribuit o semnificație fiecărei culori din Marele Sigiliu al Statelor Unite. El a explicat că culoare roșie însemna valoare și rezistență, albul simboliza inocența și puritatea, iar albastrul transmitea dreptate, perseverență și vigilență.
În timp, explicația sa a fost asociată culorilor steagului american.
Varianta actuală
După ce Hawaii a intrat în Uniune al 50-lea stat, la 21 august 1959, această versiune a drapelului SUA a fost arborată. Este cea mai lungă perioadă de timp în care un drapel american a fost arborat vreodată, 12 președinți fiind în funcție sub acest drapel.
Din 1960 și până în prezent, steagul american cu 50 de stele a devenit un element de bază în clădirile guvernamentale și la evenimentele comemorative, ceea ce a dus la adoptarea mai multor reglementări în cadrul US Flag Actele au fost elaborate pentru a păstra statutul sacru al drapelului și simbolismul acestuia.
Între reguli: arborarea acestuia de la răsăritul până la apusul soarelui, ridicarea rapidă și coborârea lentă a acestuia.
O altă regulă prevede că, atunci când steagul este arborat în cadrul unei ceremonii sau al unei parade, toată lumea, cu excepția celor care poartă uniforma, trebuie să stea cu fața la steag și să-și pună mâna dreaptă în dreptul inimii. În plus, atunci când este expus la orizontală, la fereastră sau pe un perete, drapelul trebuie să fie întotdeauna cu Uniunea plasată în partea superioară stângă. Toate aceste reguli au fost instituite pentru a oferi așteptări clare cu privire la modul în care poporul american ar trebui să aducă un omagiu drapelului american.
Pe baza Codului Drapelului, drapelul SUA nu trebuie să atingă niciodată pământul. Unii credeau că, dacă drapelul atinge pământul, trebuie distrus. Acesta este însă un mit, deoarece drapelele trebuie distruse doar atunci când nu mai pot fi expuse.
Bibliografie
Calendar Rador
https://avareurgente.com/ro/steagul-american-istorie-si-simbolistica
