Presa internațională scrie pe larg despre prelungirea mandatului actualului secretar general al NATO. „Incapabilă să ajungă la un consens în privința unui nou coordonator, Alianța Nord-Atlantică îl păstrează în funcție pe Stoltenberg”, notează Wall Street Journal, reamintind că Stoltenberg, al cărui mandat urma să expire pe 1 octombrie, a condus alianța celor 31 de state pe parcursul celor mai mari transformări de la sfârșitul Războiului Rece. Fostul premier norvegian a preluat conducerea NATO la câteva luni după ce Rusia a ocupat Peninsula Crimeea aparținând Ucrainei, la începutul anului 2014. NATO a colaborat din acel moment strâns cu Ucraina până la invazia Rusiei de anul trecut, căutând să modernizeze și să reorganizeze armata țării. Numeroși oficiali militari ucraineni și occidentali sunt de altfel de acord că demersurile sale au fost cruciale pentru succesul Kievului de anul trecut, când a reușit să respingă tentativele Rusiei de a cuceri capitala. După cum subliniază Wall Street Journal, prelungirea mandatului lui Stoltenberg survine cu o săptămână înaintea reuniunii anuale a liderilor NATO, programată la Vilnius, unde atenția va fi concentrată asupra sprijinului acordat Ucrainei.
Pe același subiect, La Libre Belgique reamintește că sub conducerea lui Stoltenberg, prestigiul Alianței a crescut. Este adevărat că invadarea Ucrainei de către Rusia a bulversat securitatea în Europa, dar soliditatea Alianței a rearanjat cărţile, împingând Finlanda şi Suedia să dorească să se alăture umbrelei protectoare a NATO, crede publicația bruxelleză.
La rândul său, The Guardian reamintește că Stoltenberg rămâne în funcție și pentru că nu a existat un consens între membrii alianței privind alegerea unui succesor. O parte dintre aceștia ar fi dorit ca succesorul lui Stoltenberg să fie o femeie, la un moment dat vehiculându-se numele premierului danez, Mette Frederiksen, apoi cel al premierului Estoniei, Kaja Kallas.
Iar Ben Wallace, fost ministru al apărării din Regatul Unit, a sperat să devină cel de-al patrulea britanic care să ocupe această funcție, dar Franța s-a opus.
Din US NEWS & WORLD REPORT aflăm că neutra Elveție intenționează să participe la un proiect militar. Marți, guvernul elvețian a anunțat că Berna dorește să ia parte la Scutul vizând Apărarea Aeriană Europeană – o decizie care, potrivit unor critici, contravine îndelungatului statut de neutralitate promovat de această țară. Scutul de Apărare Aeriană este un program comun de apărare antiaeriană stabilit în Germania, în 2022, și este menit să întărească apărarea aeriană europeană – o problemă devenită de stringentă actualitate după invazia Rusiei în Ucraina.
O altă știre de la sediul NATO din Bruxelles este preluată de Agenția ANSA: „Până la încheierea contraofensivei împotriva Rusiei, Ucraina nu va primi avioane de luptă”. Declarația îi aparține amiralului Rob Baeur, președintele comitetului militar al NATO, care explică faptul că problema aprovizionării Kievului cu avioane de vânătoare ”nu poate fi rezolvată în termen scurt” și că ea nu poate surveni în timpul desfășurării contraofensivei.
Evenimentele din Franța reverberează în presa internațională. Sub titlul ”După potolirea flăcărilor, Franța va avea nevoie de o nouă misiune socială”, Financial Times notează că Emmanuel Macron și guvernul de a Paris trebuie să acționeze în direcția cauzelor fundamentale ale sentimentului de nedreptate din societate. „Revolta străzii s-a răspândit cu o viteză alarmantă, ațâțată de rețelele sociale, și a fixat un reflector neiertător asupra tensiunilor sociale și a polarizării politice profunde”. Dacă acestea nu vor fi soluționate profund și rapid, cartierele franceze sărace și multietnice vor rămâne în continuare un butoi cu pulbere gata să detoneze oricând, opinează Financial Times.
Publicația cu profil economic Les Echos reține că președintele Macron dorește responsabilizarea părinţilor, un subiect pe care liderul de la Elysee l-a susţinut încă de la începutul revoltelor, când s-a constatat vârsta fragedă a participanţilor reţinuţi, între 13 și 17 ani. „Ar trebui ca la prima infracţiune să poţi să sancţionezi financiar familiile. Un fel de tarif minim la prima prostie”, a declarat șeful statului francez, afirmație care a atras critici din partea opoziției.
RAI NEWS atrage atenția asupra fenomenului El Niño: curentul de încălzire atmosferică din Pacificul tropical central și de est care poate aduce temperaturi record în diferite părți ale lumii revine după șapte ani, aşa cum anunţă într-un comunicat Organizația Internațională de Meteorologie. Există o posibilitate de 98% ca cel puțin unul dintre următorii cinci ani, sau chiar cei cinci ani în ansamblu, să devină cea mai caldă perioadă înregistrată vreodată, doborând recordul stabilit în 2016.
Încheiem cu o știre din publicația bulgară AKTUALNO referitoare la cozile kilometrice de pe podul de peste Dunăre. Traficul continuă să fie deosebit de intens la punctul de frontieră de la Giurgiu-Ruse, având în vedere că în perioada concediilor mii de români merg să se odihnească pe litoralul bulgăresc al Mării Negre sau în Grecia, de aceea este bine ca șoferii să planifice din timp traseul și să fie dispuși să urmeze trasee alternative.(Agenția de Presă RADOR)/rlambru/dsirbu
