În perioada 10-16 iulie, la Gyula, Ungaria, se desfăşoară a IV-a ediţie a Taberei Naţionale de Tradiţii şi Dansuri Populare Româneşti, organizată de Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (AŢRU). În deschiderea taberei, în data de 10 iulie 2023, tinerii s-au întâlnit cu consulul general al României la Gyula, Florin Vasiloni, care le-a vorbit tinerilor despre însemnătatea păstrării tradiţiilor specifice ale comunităţii istorice româneşti din Ungaria, dar mai ales despre păstrarea limbii române.
La această ediţie a taberei, participă 70 de elevi şi profesori de la şcolile generale din Ungaria, unde se predă limba română. Deschiderea taberei s-a făcut în curtea Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula (LNB). La manifestări au participat Gheorghe Cozma, preşedintele AŢRU; Bertold Netea, vicepreşedintele AŢRU; Emese Tripon Racokzine, primarul comunei Chitighaz (Ketegyhaza); Maria Novac, directorul Centrului de Documentare şi Informare al AŢRU; pr. Florin Olteanu, protopop ortodox de Gyula, reprzentant al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU); Tiberiu Boca, membru al prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU); directori ai unor şcoli, cadre didactice, jurnalişti, ş.a. Elevii vor învăţa obiceiuri ale comunităţii româneşti şi vora participa la ateliere de dansuri populare, sub îndrumarea a trei maeştri ai dansului: Gheorghe Baghi din Aletea (Elek); Gheorghe Netea din Micherechi (Mehkerek) şi Ioan Nedro din Gyula. Participanţii s-au deplasat în aceeaşi zi la Casa Muzeu din Chitighaz.
Casa muzeu de la Chitighaz a luat fiinţă în anul 1984, fiind singurul muzeu de acest gen al românilor din Ungaria. Clădirea casei muzeu a fost zidită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Casa şi-a primit înfăţişarea de azi în jurul anului 1930, când a fost completată cu două încăperi noi. Expoziţia aflată în casa muzeu reprezintă cultura popular-ţărănească a populaţiei române, cu vechi tradiţii pe eceste meleaguri. Amenajamentul imobilului reprezintă aspecte caracteristice populaţiei rurale româneşti, oglindind gustul proprietarilor mici şi mijlocii ai anilor 1930. În această perioadă au intervenit modificări nu numai în ceea ce priveşte înfăţişarea şi mărirea clădirii, dar şi cu privire la inventarul locuinţei: mobilierul din casa cea curată („casa ce mare, casa de la drum, casa de dânainte”), aşezat în formă diagonală, a fost schimbat cu mobilier aliniat paralel, văruit şi vopsit în culorile naturale ale nervurii lemnului. Mobilierul de şezut care există şi acum a aparţinut dintotdeauna acestei case.
