Summitul NATO de la Vilnius, cu implicațiile sale de securitate pentru Europa, mai ales în contextul războiului din Ucraina, se află în centrul atenției presei internaționale. „Viitorul Ucrainei este în NATO”, dau asigurări lideri ai organizației militare, fără a stabili însă un calendar al aderării, scrie Deutsche Welle. Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat într-o conferință de presă la Vilnius că NATO va adresa Ucrainei o invitație de a se alătura alianței de securitate atunci când „membrii vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”. El a adăugat însă că liderii nu au stabilit un calendar pentru aderarea Ucrainei. „NATO va face Ucraina mai sigură iar Ucraina va face NATO mai puternică”, a declarat într-un discurs susținut la Vilnius președintele ucrainean Volodimir Zelenski, adăugând că „ar fi absurd” ca organizația de securitate să nu ofere un cadru temporal după ce șeful NATO făcuse referire la „un mesaj pozitiv” pentru Kiev.
Summitul NATO „începe cu o temperare a așteptărilor” lui Zelenski, scrie 20 Minutos din Spania. Președintele american, Joe Biden, a vrut să calmeze așteptările lui Zelenski, afirmând „Nu cred că Ucraina este pregătită să se alăture NATO. Nu cred că există unanimitate dacă să includem sau nu Ucraina în familia NATO acum, în acest moment, în plin război”, a avertizat el, amintind că intrarea Kievului în Alianța Atlantică ar implica organizația direct în război, lucru pe care cei 31 de membri l-au evitat în mod constant. „Este un angajament pe care l-am luat cu toții, orice ar fi. Dacă războiul continuă, atunci suntem cu toții în război. Am fi în război cu Rusia, dacă ar fi așa”, a conchis Joe Biden. Deocamdată, NATO a fost deja de acord să își îmbunătățească relațiile cu țara vecină prin crearea Consiliului Ucraina-NATO, menționează 20 Minutos.
„De ce NATO va fi nevoită să evolueze în ritmul Americii?” se întreabă Financial Times. „Unitatea celor 31 de membri NATO va fi supusă celui mai important test de la începutul războiului din Ucraina la reuniunea la nivel înalt din Lituania. Problema care amenință să dezbine alianța este ambiția Ucrainei de a adera la ea. O tabăra care include Polonia, țările baltice și Ucraina însăși vrea ca țara să fie plasată pe o traiectorie accelerată de aderare. O alta, condusă de SUA cu sprijinul Germaniei, vrea să încetinească procedura și să promoveze în schimb alte forme de garanții de securitate pentru Ucraina. Diplomați abili vor găsi probabil un limbaj care să acopere aceste clivaje. Comunicatul final al NATO va afirma probabil că Ucraina va adera cândva la alianță, dar va evita să promită orice fel de procedură accelerată”.
Reuniunea NATO de la Vilnius „are o puternică tentă anti-rusească”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS. El a adăugat că Rusia „va analiza desfășurarea reuniunii și va lua măsurile necesare pentru a-și garanta propria securitate”. Idee subliniată și de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, care a declarat că „Moscova va fi forțată să folosească mijloace similare de atac” dacă Statele Unite vor furniza Ucrainei bombe cu dispersie. Potrivit agențiilor de presă ruse, Șoigu a avertizat că Rusia deține astfel de muniții, dar până acum s-a abținut să le folosească. SUA au anunțat săptămâna trecută că vor livra Ucrainei muniție cu dispersie, interzise pe scară largă, pentru contraofensiva împotriva forțelor ruse, amintește Reuters.
Noi arme performante sunt promise și de Franța, care a anunțat că va începe să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune. Declarația președintelui francez a stârnit nemulțumire și noi amenințări la Moscova, reține publicația italiană La Stampa. „Am decis să măresc livrările de arme și echipamente, pentru a le permite ucrainenilor să aibă o capacitate de atac profundă, menținând în același timp doctrina noastră de a ajuta Ucraina să își apere teritoriul”, a precizat Emmanuel Macron. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a calificat drept o greșeală decizia Franței de a furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune. „Din punctul nostru de vedere, este o decizie greșită, cu consecințe pentru partea ucraineană. Pentru că, desigur, asta ne va sili să luăm niște contramăsuri”, a afirmat Dmitri Peskov.
Turcia “a spus în cele din urmă Da” aderării Suediei la Alianța Nord Atlantică, scrie Le Monde. „Presat de aliați, președintele turc și-a dat acordul pentru aderarea Suediei la NATO. Anunțat de secretarul general al NATO, acordul Turciei le permite aliaților să-și arate unitatea la începutul unui summit centrat pe sprijinul pentru Ucraina, la aproape 18 luni de la începutul ofensivei ruse”. Acesta este „un pas istoric care aduce beneficii securității tuturor aliaților NATO în acest moment critic. Ne face pe toți mai puternici și mai siguri”, a afirmat Jens Stoltenberg. „Cum a bătut administrația Biden palma cu Erdoğan în privința Suediei?” încearcă să afle The Washington Post. „Aderarea Suediei era incertă, blocată de președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, conștient că Vilnius va fi momentul în care va putea smulge concesii maxime de la Occident. Erdoğan a negociat dur, dar, în culise, președintele Biden și echipa lui au muncit din greu pentru a obține aprobarea președintelui turc și merită aplaudați pentru efortul lor. Competiția politică necruțătoare cu China și Rusia nu-i conferă Americii luxul de a-și menține politica de distanțare față de Erdoğan, în ciuda istoricului lui odios în materie de democrație. Dincolo de toate discursurile politice, cea mai importantă doleanță a lui Erdoğan e limpede de multă vreme: are nevoie ca SUA să-i vândă avioane F-16. Administrația Biden e de multă vreme în favoarea tranzacției, însă Congresul o blochează. Casa Albă a reușit în weekend să convingă unii lideri ai Congresului că e mai bine ca Turcia să fie menținută în NATO, prin aprobarea tranzacției”, comentează The Washington Post. Este posibil ca Erdoğan „să fi obținut unele concesii și de la Europa”, scrie publicația greacă Sofokleous In. „Ceea ce a primit în schimb Erdoğan de la Suedia este nu numai cooperarea antiteroristă între cele două țări (împotriva PKK și a güleniștilor), ci și angajamentul Stockholmului de a sprijini reluarea demersurilor de aderare a Turciei la UE – proces cu șanse mici de a progresa în viitorul previzibil – precum și sprijin pentru reforma acordului de cooperare vamală dintre UE și Turcia, o problemă de interes mare și direct pentru Turcia, întrucât are efect asupra cursului economiei”.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei
