Context
În 1900 femeile au concurat pentru prima oară la Jocurile Olimpice moderne. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfăşurat la Atena, Grecia în 1896, acestea fiind primele Jocuri Olimpice, după ce împăratul roman Teodosiu I le interzisese, în 393. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice a fost una exclusiv masculină, participarea femeilor fiind considerată de către fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, baronul Pierre de Coubertin, ca fiind „lipsită de pragmatism, neinteresantă, inestetică şi incorectă”. În pofida acestor obstacole, prezenţa femeilor s-a impus după 1908, acestea primind dreptul de participare mai întâi pentru 3 probe – golf, tenis şi yachting. A urmat înotul, în 1912. În 1928, femeile au concurat pentru prima dată în probe de atletism, însă, sub pretextul că s-au înregistrat numeroase situaţii de leşin la sfârşitul probei de 800 m, această participare a fost interzisă până în 1960. Probele feminine de tir au fost introduse pentru prima dată în rândul probelor olimpice abia în anul 1984, iar probele feminine de haltere şi de polo pe apă, la ediţia din anul 2000.
Mai recent, la ultimele ediţii ale Jocurilor Olimpice au fost introduse pentru prima dată competiţiile de box feminin, în delegaţia SUA, pentru prima dată în istorie, numărul sportivelor fiind mai mare decât cel al sportivilor.
O scurtă istorie
Jocurile Olimpice antice, denumite originar Jocuri Olimpice (din greacă: Olympiakoi Agones) au erau competiții atletice pe o arenă, între diferite localități ale Greciei Antice. Aceste competiții au început în anul 776 î.Hr. în Olympia (Grecia) și s-au serbat până în anul 393, când au fost desființate de împăratul roman Teodosiu I. Jocurile Olimpice antice se desfășurau la fiecare patru ani, vara, în zilele sărbătorilor lui ZEUS, în nord-vestul Peloponesului, în câmpia Olympia. Participau doar bărbații de origine greacă, în timp ce femeilor nu le era permisă prezența nici ca spectatoare. De asemenea, doar cetățenii liberi erau admiși, sclavii fiind excluși.
Se consideră anul 884 î.Hr. ca dată probabilă a primelor Jocuri Olimpice. Pentru istorici, începând cu anul 776 î.Hr. există o cronologie exactă a competițiilor olimpice. Cea mai disputată probă, cea de pentatlon, avea loc în ziua a patra și era urmată de întrecerile „hoplitodorilor” (oameni înarmați), alergările de care și călăria. În ziua a cincea erau premiați învingătorii (Olimpionike, învingător la Olympia), care primeau o cunună din ramuri de măslin sălbatic. Cei care își mențineau titlul de campion la mai multe ediții succesive sau erau câștigători ai mai multor jocuri care se desfășurau pe teritoriul Greciei se numeau periodonikes. Jocurile grecești se deosebeau de cele moderne prin faptul că toate competițiile se desfășurau sub patronajul unei divinități.
La Delphi era onorat zeul APOLLO, iar în Corint și Nemeea – zeul POSEIDON. Se credea că zeii le dau atleților forța fizică și abilitatea necesară pentru a putea participa cu succes la Jocur, și, drept urmare, atleții se închinau la zeitățile respective. Jocurile Olimpice au fost cele mai vechi dintre cele patru evenimente atletice naționale care făceau parte din jocurile periodos, sau de “circuit”. Celelalte trei au fost: Jocurile Pytice din Delphi, Jocurile Istmice din Corint și Jocurile din Nemeea.În timpul jocurilor olimpice se suspendau conflictele militare sau politice între cetățile grecești, instituindu-se așa-zisa „pace olimpică”. Intervalul dintre două ediții se numea „olimpiadă”. Evenimentele importante din istoria acestei perioade sunt exprimate prin numărul de ordine al Olimpiadei: de exemplu, lupta de la Termopile a avut loc în primul an al Olimpiadei 75 (480 î.Hr.). Tradiția spune că începând cu anul 720 î.Hr. atleții concurau dezbrăcați.
Frunzele și ramurelele de maslin erau considerate un simbol de abundență, glorie și pace, fiind folosite pentru încununarea învingătorilor de jocuri și războaie. În Grecia Antică, uleiul de măsline era folosit la miruirea regilor și a atleților și era ars în lămpile sacre din temple, ceea ce sta la baza „flăcării eterne” a Jocurilor Olimpice.
Primii căștigători ai probelor olimpice:
- Stadion – Koroibos din Elis (746 i.H.)
- Diaulos – Hypenus din Elis (724 i.H)
- Dolichos – Acantus din Laconia (720 i.H.)
- Hoplitodromos – Damaretus din Herea (520 i.H.)
- Lupte – Eurybatus din Laconia (708 i.H.)
- Box – Onomastus din Smirna (688 i.H.)
- Pankration – Lygadmis din Siracuza (648 i.H.)
- Pentatlon – Lampis din Laconia (708 i.H.)
- Cursele hipice – Pagon din Teba (680 i.H)
După 1500 de ani de pauză, încep Jocurile Olimpice Moderne
După 1.500 de ani de întrerupere, după ce TEODOSIU ordonat distrugerea tuturor edificiilor sportive din Olympia, în 1896, la Atena (Grecia), au fost reluate Jocurile Olimpice. Reconstruirea acestui eveniment sportiv s-a datorat francezului PIERRE DE COUBERTIN. Comitetul Olimpic Internațional este o organizație cu sediul la Lausanne (Elveția), înființată de Pierre de COUBERTIN și Demetrios VIKELAS la data de 23 iunie 1894. Cei 205 membri sunt comitetele olimpice naționale. Pierre de COUBERTIN a fost un istoric şi pedagog francez, născut într-o familie de aristocraţi. În timpul studiilor sale pedagogice privind influenţa sportului în formarea tinerilor a fost impresionat de modelul englez conceput de Thomas ARNOLD la Şcoala de Rugby şi de Olimpiadele vechii Grecii. Odată ajuns aici, visul său de a reînvia Jocurile Olimpice a fost precis conturat.
Evanghelie ZAPPA, un alt nume important pentru Jocurile Olimpice, s-a născut Grecia, dar care a avut şi teritorii importante în România. Pe cheltuiala lui s-au organizat Jocurile Olimpice din anul 1896 (Olimpiada Zappeiană) şi tot pe banii lui s-a construit complexul olimpic ce cuprindea un stadion, un amfiteatru de conferinţe, săli pentru întrecerile de gimnastică şi alte clădiri. Din inițiativa lui Pierre de COUBERTIN, la primul congres al Comitetul Internațional Olimpic (CIO) din 18-23 iunie 1894 de la Paris s-a hotărât ca orașul Atena din Grecia să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1896.
Au participat 14 țări și 241 de sportivi care s-au întrecut în 43 de probe din 9 sporturi. Deși numărul de participanți a fost mic după standadele de azi, pentru acea vreme a fost cea mai mare participare internațională la un eveniment sportiv. Ceremonia a fost deschisă de regele GEORGE I al Greciei chiar în ziua în care se sărbătoreau 75 de ani de la obținerea independenței Greciei.
- În locul unei arene antice s-a ridicat Stadionul Panathinaikos, construit în formă de „U”
- Numărul de spectatori la ceremonia de deschidere a fost estimat la 80.000 de spectatori
- Mai mult de jumătate din totalul sportivilor înscriși în concurs au aparținut Greciei
- Proba de maraton (40 km) s-a desfășurat pe același traseu pe care soldatul atenian Philipides l-a străbătut cu 2.386 de ani înainte pentru a anunța atenienilor victoria în fața perșilor
În spiritul tradiției antice grecești, femeile nu au luat parte la aceste prime întreceri olimpice. Stamata Revithi poreclită Melpomene după muza tragediei în mitologia greacă a protestat alergând maratonul pe 11 aprilie, a doua zi după proba desfășurată de sportivii bărbați.
- Primul titlu olimpic a fost câștigat la triplusalt de americanul James Connolly
- Proba de 100 de metri fiind primul eveniment sportiv desfășurat la Olimpiadă, primul câștigător olimpic poate fi considerat americanul Francis Lane care a terminat cursa în 12,2 secunde
- În fața publicului său, grecul Spiridon Louis a câștigat proba de maraton. Aceasta a fost singura cursă la care a participat dar victoria l-a făcut erou național al Greciei
- Învingător la gimnastică, germanul Carl Schumann a reușit performanța să termine învingător și la lupte.
După jocuri, Coubertin și CIO împreună cu regele George I și alți competitori de la Atena au cerut ca toate Jocurile Olimpice să se desfășoare la Atena. Totuși Jocurile Olimpice de vară din 1900 erau planificate să aibă loc la Paris și excluzând așa numitele Jocuri Olimpice Intercalate din 1906, Olimpiada a revenit la Atena abia în anul 2004.
Între anii 1900 și 1992, până la Jocurile Olimpice de la Barcelona, 35 de țări ale lumii continuauvechea tradiție și delega la competițiile olimpice doar bărbați.
În anul 2000, Bahrein a delegat în premieră două femei la Jocurile Olimpice de la Sydney. La ediția din anul 2004, Afganistan a fost reprezentat de două sportive, iar Emiratele Arabe Unite au fost reprezentate de două femei la Jocurile Olimpice de la Beijing din anul 2008.
În anul 2010, doar trei țări ale lumii, Brunei, Arabia Saudită și Qatar, nu aveau participare feminină la Jocurile Olimpice. Înainte de ediția olimpică de la Londra din anul 2012, directorul pentru Relații din Golf, Ali Al-Ahmed, a solicitat interzicerea delegației Arabiei Saudite la Jocurile Olimpice dacă nu acceptă în lotul olimpic și femei. Qatar a anunțat că va trimite patru sportive la ediția din Anglia.
Astfel, cu presiunea enormă exercitată de către Comitetul Internațional Olimpic asupra celor trei țări, ediția Jocurilor Olimpice de la Londra 2012 a fost prima în care fiecare țară a avut în delegație și sportive.
Autor: Alexandru Balaci
Bibliografie
Calendar Rador
https://www.cosr.ro/jocuri-olimpice-de-iarna/lake-placid-1932
https://www.cosr.ro/jocuri-olimpice-de-vara/paris-1900
