Presa internațională continuă să analizeze rezultatele reuniunii NATO de la Vilnius.
„A fost un summit lung și complicat, dar nu unul istoric”, constată editorialistul publicației Le Monde, care amintește că participanții au fost mai curând nemulțumiți de rezultate: președintele ucrainean a fost nemulțumit că țara sa nu a fost invitată oficial să adere la NATO, Statele Unite și Marea Britanie au fost nemulțumite de lipsa de gratitudine a Kievului, iar statele din sudul Europei au fost nemulțumite că planurile Alianței nu mai iau în considerare posibilele amenințări pe acest flanc.
Publicația spaniolă La Razon reține „două scene pentru istorie”: ”Prima, fotografia de familie în care apar cei peste 30 de lideri ai Alianței alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cel mai așteptat om de la summit. Iar a doua, strângerea de mână dintre secretarul general Jens Stoltenberg, prim-ministrul suedez Ulf Kristensson și președintele turc, Recep Tayyip Erdogan.
Despre rezultatele concrete ale negocierilor, cele care privesc livrările de arme, putem citi pe larg în Le Point, care semnalează că, la aproape două luni de la solicitarea Londrei, a fost creată oficial o coaliție de 11 țări pregătite să antreneze piloți ucraineni pe avioane de luptă F-16. Concret, „piloții, tehnicienii și personalul de sprijin ucraineni vor participa la un program de instruire” pe F-16, avioane pe care Kievul le reclamă insistent de câteva luni pentru a-și sprijini contraofensiva împotriva armatei ruse. Un alt anunț major făcut la summitul NATO în domeniul armelor este furnizarea de către Franța a unor noi rachete care pot lovi în profunzime. Este vorba de Scalp, numele francez pentru Storm Shadow britanic. Pe același subiect, La Libre Belgique anunță că forţele armate ucrainene au primit deja armele cu dispersie promise de Washington Kievului pentru a-l ajuta în lenta sa ofensivă împotriva armatei ruse. Preşedintele american Joe Biden afirmase înainte de summit că decizia de a livra aceste arme Ucrainei a fost una „dificilă”, dar a subliniat că Kievul are nevoie de armament suplimentar pentru a-şi reface stocurile epuizate. După cum explică publicația belgiană, bombele cu dispersie sunt controversate, deoarece împrăștie mai multe sute de mici încărcături care pot rămâne neexplodate în pământ şi pot crea un risc pentru civili după sfârşitul conflictului.
Pe lângă promisiunile bilaterale de mai multe arme, Kievul a obținut și crearea unui Consiliu NATO-Ucraina, un nou forum care a avut loc pentru prima dată în contextul summitului aliaților de la Vilnius, reamintește o altă publicație spaniolă, El Periodico.
Presa americană se arată interesată de evoluțiile din Rusia după încercarea eșuată de puci de luna trecută. New York Times scrie că tulburările din sânul conducerii armatei ruse continuă după revolta lui Prigojin, provocând noi greutăți și riscuri forțelor Moscovei care încearcă să respingă contraofensiva ucraineană. Ultimul semn al degringoladei este un mesaj transmis de un important general rus, Ivan Popov, demis de la comanda forțelor din Zaporijia, care a acuzat conducerea militară de la Moscova de acțiuni iresponsabile. Demiterea generalului a survenit într-o perioadă când asemenea condamnări s-au mai semnalat la nivelul armatei ruse după revolta eșuată din 24 iunie, inițiată de Evgheni Prigojin și de gruparea Wagner. Și Wall Street Journal a relatat că cel puțin 13 ofițeri ruși de rang înalt au fost reținuți pentru interogatorii în zilele care au urmat insurecției, unii fiind ulterior eliberați, iar alți 15 au fost suspendați din funcție sau concediați.
Pornind de la informațiile publicate de Ministerul rus al Apărării, conform cărora gruparea de mercenari Wagner a livrat forțelor armate ruse peste 2.000 de echipamente militare, printre care tancuri și sisteme de apărare aeriană, Euronews remarcă schimbarea narațiunii Moscovei privind insurecția din 24 iunie. Ceea ce a fost prezentat inițial ca o revoltă armată este descris acum de comentatorii pro-Kremlin drept o ”cerere umilă”. Potrivit ziarului rus Nezavisimaia Gazeta, Vladimir Putin i-a reabilitat deja pe Evgheni Prigojin și al său grup Wagner, în schimbul cedării de către aceștia a unei cantități semnificative de arme, muniție și echipamente către armata regulată rusă.
„Termometrul a luat-o razna în Italia, Franţa, Spania şi România”, titrează Euronews, constatând că avem de-a face cu o vară cu extreme în întreaga Europă, în care zilele caniculare sunt urmate de furtuni violente. În Alpi, efectele pe termen lung ale valului de căldură din ce în ce mai frecvent sunt deja evidente, oamenii de știință elvețieni avertizând că ghețarii se topesc într-un ritm din ce în ce mai rapid.
„Ziua de joi, 13 iulie a fost cea mai călduroasă din acest an în toată Europa”, citim în paginile publicației ANSA. 13 iulie va fi propusă și ca Zi de comemorare a victimelor schimbărilor climatice, după cum a anunţat Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, în deschiderea lucrărilor reuniunii ministeriale privind clima, organizată în fiecare an de UE, China și Canada.
Presa internațională reține și scandalul azilelor de bătrâni din România. „Românii au fost impresionați în urma unor dezvăluiri potrivit cărora bătrânii sunt ținuți în niște condiții precare, duc lipsă de alimente sau sunt de luni de zile ținta unor abuzuri, scandalul azilelor readucându-l în memorie pe cel legat de orfelinatele din această țară, datând din anii ’90.
După luni de plângeri din partea unor organizații pentru drepturile omului, poliția a făcut descinderi în mai multre azile din apropierea capitalei, unde a descoperit niște bătrâni malnutriți, care nu făcuseră duș de săptămâni întregi și care prezentau vânătăi și alte semne de violență fizică.
Imaginile transmise de presa din România, sub genericul de „azilele ororii”, au dus la comparații cu marele scandal al orfelinatelor din anii ’90, când au fost descoperiți copii care fuseseră izolați, neglijați și malnutriți în niște instituții administrate de stat, mai notează Financial Times.
La 33 de ani după ce descoperirea condițiilor groaznice din orfelinatele României comuniste a șocat întreaga planetă, azilele din România au revenit pe prima pagina a ziarelor numai din motive negative. De data aceasta, victimele sunt oameni bătrâni sau cu handicap mental, menționează la rândul său publicația Taiwan Times.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
