Europarlamentarii români susțin că Austria resimte repercusiuni pentru că a respins aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, unde se circulă fără pașaport, după ce, miercuri, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care obstrucția venită din partea Vienei este criticată
BALKAN INSIGHT (Serbia), 14 iulie 2023 – Europarlamentarii români afirmă că guvernul austriac este presat să permită aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, având în vedere că Parlamentul European a adoptat o rezoluție, condamnând veto-ul Austriei cu privire la aderarea celor două țări.
„Este vorba despre o puternică presiune politică, din cauză că o serie de deputați din partea Austriei s-au pronunțat și ei în sprijinul rezoluției. E pentru prima oară când parlamentarii unei țări (Austria) votează și ei în sprijinul unei asemenea rezoluții politice europene, ei nefiind de acord cu poziția guvernului de la Viena”, a declarat pentru BIRN europarlamentarul român Eugen Tomac.
El consideră că mesajul nu va rămâne fără ecou.
“Rămâne de văzut dacă presiunile vor fi suficiente pentru a convinge Viena sau dacă asta se va transforma într-o problemă internă, având în vedere că, anul viitor, se vor organiza alegeri parlamentare în toată Europa”, a mai adăugat Tomac.
Potrivit unei rezoluții adoptate miercuri, la Bruxelles, aproximativ 80% dintre europarlamentari afirmă că veto-ul Austriei a dat naștere unui sentiment anti-european, iar veto-ul din decembrie 2022 a afectat semnificativ atât economia României și a Bulgariei, cât și clima de pe continent, dată fiind poluarea masivă de la frontiere, unde milioane de mașini așteaptă ore în șir să fie controlate.
Din partea europarlamentarilor, rezoluția s-a soldat cu 526 de voturi ‘pentru’, 57 de voturi ‘împotrivă’ și 42 de abțineri. În recenta sa vizită efectuată la București, pe data de 26 aprilie, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a spus că sistemul românesc de control asupra frontierelor nu este funcțional și că nu poate preciza o dată cu privire la aderarea României la zona unde se circulă fără pașaport.
Rezoluția cere totodată Comisiei Europene să estimeze costurile și problemele la nivel de mediu cărora România și Bulgaria au trebuit să le facă față începând din iunie 2011, din cauza refuzului nejustificat de a fi primite în Spațiul Schengen, ea trebuind să examineze totodată și o serie de compensații financiare.
Potrivit rezoluției, comparativ cu ‘colegii lor’ din Spațiul Schengen, cetățenii României și Bulgariei sunt discriminați, ei izbindu-se de amânări, de dificultăți birocratice și de costuri suplimentare atunci când se deplasează sau atunci când încheie afaceri în străinătate. Europarlamentarul român Siegfried Mureșan a afirmat că România e pregătită de 12 ani să adere la Spațiul Schengen.
“Timp de 12 ani, Parlamentul European a cerut integrarea noastră, tocmai din cauză că suntem pregătiți… Guvernul austriac invocă niște probleme pe teme de migrație pe care nu România le-a provocat, dar pe care dorim să le rezolvăm. În consecință, în ultimele luni au fost adoptate măsuri majore la nivel european tocmai pentru a soluționa problemele vizând migrația de pe continent”, a mai adăugat el.
Din punct de vedere tehnic, de 12 ani, România este considerată ca fiind pregătită să adere la Schengen. Dar o decizie politică din partea tuturor statelor membre a ținut țara în afara Spațiului Schengen, provocând nemulțumire și euroscepticism în România, fiind totodată încurajată propaganda rusă.
Articol de Mădălin Necșuțu
Traducerea: Alexandru Danga
