Războiul din Ucraina se menține în centrul atenției presei internaționale, care urmărește în același timp cele mai recente evoluții globale din domeniul politic, economic și de securitate. Forțele ucrainene se află pe o poziţie defensivă în faţa trupelor ruse în apropiere de oraşul Kupiansk, însă avansează în zona Bahmut, în estul ţării, a declarat ministrul adjunct al apărării, Ganna Maliar, citată de AFP. „Timp de două zile la rând, duşmanul a atacat activ în sectorul Kupiansk, în regiunea Harkiv. Suntem pe o poziţie de apărare”. În schimb, forțele ucrainene „avansează progresiv” în apropiere de Bahmut, oraș ocupat de Rusia în luna mai. „Există un avans zilnic pe flancul sudic în jurul orașului Bahmut. Pe flancul nordic, încercăm să ne păstrăm poziţiile, duşmanul atacă”, a declarat Ganna Maliar.
Pe fondul unor comentarii făcute săptămâna trecută despre războiul din Ucraina, secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, anunță că va demisiona din această funcție și din parlament, cu ocazia următoarei remanieri, reține The Observer. Ministrul Apărării își retrage afirmațiile făcute la summitul NATO de la Vilnius, potrivit cărora Ucraina ar trebui să manifeste recunoștință în privința ajutorului primit din Occident. “Indiferent dacă ne place sau nu, oamenii vor să vadă și puțină recunoștință”, declarase Wallace cu ocazia summitului NATO de la Vilnius. Iar ulterior a încercat să își justifice declarația, arătând că “Le-am spus anul trecut, când am mers cu mașina 11 ore ca să mi se dea o listă, că nu sunt ca firma Amazon”. „Fiind o persoană care s-a aflat în prima linie în privința mobilizării sprijinului față de Ucraina, am discutat problemele care pot apărea în timp ce căutăm să ne atingem obiectivul comun, cel de a ajuta Ucraina să obțină tot ce are nevoie ca să înfrângă această invazie ilegală. Am spus că, uneori, Ucraina trebuie să își dea seama că, în multe țări și în unele parlamente, sprijinul față de ea nu este atât de puternic precum cel din Marea Britanie”.
Tot din presa britanică reținem faptul că secretarul pentru Afaceri şi Comerţ a semnat în Noua Zeelandă protocolul de aderare la Acordul Cuprinzător şi Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP). După cum notează Daily Mail, ministrul Kemi Badenoch și-a pus semnătura pe cel mai important document comercial de după Brexit, vizând cu o piață potențială de 500 de milioane de persoane și cu o valoare de 12 miliarde de lire sterline. Potrivit BBC, „aderarea la CPTPP relaxează restricțiile asupra comerțului între membri și reduce taxele vamale. Aderarea la grup ar putea stimula exporturile din Marea Britanie prin reducerea tarifelor la bunuri precum lactate și produse din carne, mașini, gin și whisky. Împreună, cei 11 membri reprezintă aproximativ 13% din veniturile lumii, iar Marea Britanie a devenit prima țară europeană care a aderat”.
Turcia se confruntă cu o scumpire abruptă a taxelor la carburanți și la gaze naturale, pe fondul încercărilor administrației de la Ankara de a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. Potrivit publicației Cumhuriyet, taxa pe benzină a crescut de la 2,52 lire turcești pe litru la 7,52 lire iar cea pe motorină, de la 2,05 lire la 7,05 lire. În același timp, o triplare a accizei s-a înregistrat și în cazul gazului natural și a celui utilizat de automobile. „Cei care au promis bunăstare înainte de alegeri revarsă acum scumpiri asupra noastră”, susțin economiști consultați de Cumhuriyet. Potrivit unui calcul făcut de Reuters, creșterea taxelor va avea ca efect scumpirea carburanților cu aproximativ 20%. „Taxa suplimentară pe combustibil urmărește să diminueze un deficit bugetar datorat în mare măsură cheltuielilor crescute înainte de alegerile din mai, precum și lucrărilor de reconstrucție după seismele din sudul Turciei. Cutremurele, care au ucis peste 50.000 de oameni, vor costa Turcia în total peste 100 de miliarde de dolari. Majorarea de 1,12 trilioane de lire a bugetului Turciei a fost aprobată sâmbătă de parlament și urmează mai multor majorări recente de taxe, inclusiv o creștere cu două puncte procentuale a TVA-ului. Lira a pierdut mai mult de 80% din valoare din 2018 și a scăzut cu peste 28% în 2023, împingând în sus prețurile mai multor bunuri, de la combustibil la alimente, într-o țara dependentă de importuri”, comentează Reuters.
Scumpirile anunțate de administrația de la Ankara vin în contextul în care Turcia marchează împlinirea a 7 ani de la tentativa de puci din 15 iulie. Sub titlul „Dosarul care nu se va închide”, ziarul pro-guvernamental Sabah publică un editorial în care subliniază că „Tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016 reprezintă un dosar care nu se va închide niciodată în sufletul și în mintea poporului turc”. Ziarul propune o serie de măsuri pentru a nu se mai repeta situația din 2016, cea mai importantă fiind contracararea activităților membrilor Mișcării Güleniste (FETÖ) din țară și din străinătate.
În India a început o reuniune a grupului G20, unde se va discuta despre datoria ţărilor sărace, scrie La Repubblica din Italia. Pe agenda summit-ului care va dura până pe 18 iulie „se află teme precum datoria țărilor sărace, intrată într-o fază de stres din cauza creșterii dobânzilor și a prețului materiilor prime. Gazda reuniunii ar urma să pună pe ordinea de zi și o creştere a impozitelor multinaționalelor în țările în care acestea înregistrează profituri în exces”. „În culisele întâlnirilor oficiale, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, țese o pânză de relații pentru a consolida raporturile cu New Delhi, o axă care poate fi folosită pentru a contrabalansa relațiile cu Beijingul. Yellen se află în India pentru a treia oară în ultimele nouă luni. Programul său include și o oprire la Hanoi, în Vietnam, unde îşi au rădăcinile multe lanțuri de aprovizionare, pe ordinea de zi aflându-se și discuții dificile legate de tranziția energetică”, mai arată La Repubblica.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/ilapadat
