„Vara sufocantă a unei planete supraîncălzite” este titlul emblematic al acestor zile dat de cotidianul francez Le Monde, care într-un editorial avertizează că, potrivit oamenilor de știință, clima intră într-o nouă fază periculoasă și scăpată de sub control la care contribuie și revenirea fenomenului El Niño. ”Semnal de alarmă în timp ce canicula violentă cuprinde Europa”, titrează și The Guardian, detaliind că sudul Europei se confruntă cu un al doilea val de căldură în decurs de o săptămână. Noul anticiclon denumit Charon amenință cu doborârea temperaturilor record înregistrate până acum, putând duce la cea mai fierbinte săptămână din istoria Europei, depășind maximul de 48.8 grade Celsius înregistrat în urmă cu doi ani în insula italiană Sardinia, notează Daily Mail. ”Mediterana arde”, iar ritmul de creștere a temperaturilor în această regiune este de două ori mai mare decât media planetei, constată ziarul elen Kathimerini, care relatează despre incendii de pădure scăpate deja de sub control în zona Atenei și nu numai. Situația nu e mai bună nici în alte zone ale globului. În Statele Unite, 83 de milioane de oameni se află sub avertisment de căldură extremă, iar Valea Morții din Deșertul Californiei, cunoscută de mult timp drept cel mai fierbinte loc de pe pământ, este aproape de a doborî recordul de 56,6 grade Celsius care datează din iulie 1913, notează CNBC. În plus, după cum avertizează Washington Post, calitatea aerului în anumite regiuni din SUA amenință să se deterioreze din nou din cauza incendiilor din Canada scăpate de sub control, incendii care au devastat până acum 10 milioane de hectare de pădure. Și mai multe țări din Asia au fost lovite începând cu luna aprilie de valuri succesive de caniculă, iar ziarul chinez Xinjiang Daily relatează despre un nou record de temperatură, 52,2 grade Celsius, înregistrat ieri în orașul Sanbao.
În aceste condiții toride, vizita emisarului SUA pentru climă la Beijing nu putea avea o motivație mai puternică. SUA și China trebuie să lase politica deoparte și să se ocupe de schimbările climatice, a fost mesajul transmis de John Kerry oficialilor chinezi, potrivit The New York Times. La rândul său, Ministerul chinez de Externe a transmis prin vocea purtătorului de cuvânt că Beijingul „va discuta cu Statele Unite problemele legate de schimbările climatice şi va colabora pentru a-şi asuma provocarea şi a îmbunătăţi starea de bine a generaţiilor actuale şi viitoare”. La Libre Belgique amintește că dialogul pe tema climei a fost întrerupt în urmă cu aproape un an de către China și comentează că, deși atmosfera pare acum favorabilă reluării discuţiilor, există îndoieli cu privire la respectarea obiectivelor de către Beijing. Deși s-a angajat să echilibreze emisiile de dioxid de carbon până în 2030 și să devină neutră în ceea ce privește carbonul până în 2060, China continuă să fie cel mai mare consumator și producător de cărbune din lume, iar în luna aprilie autorităţile au aprobat o nouă creştere a capacităţii de producţie de electricitate pe bază de cărbune, notează Associated Press.
Și la nivel european, Bruxelles-ul face presiuni asupra țărilor care poluează să-și reducă mai repede emisiile de carbon. UE s-a angajat pentru o scădere a emisiilor cu 55% până în 2030 și să ajungă la zero în 2050, dar potrivit unui document consultat de Financial Times, aceste obiective ar putea fi accelerate. Cotidianul economic invocă diplomați UE care au declarat că poartă „discuții dificile” cu Polonia și România, pe lângă alte state UE care se opun îmbunătățirii obiectivelor. Totuși chiar dacă sunt țări care doresc accelerarea măsurilor pentru climă, parlamentarii europeni sunt îngrijorați că reacția adversă la tranziția verde ar putea lua amploare, în condițiile în care industria din UE e presată de competiția americană care beneficiază de costuri energetice reduse și subvenții de stat, în vreme ce China domină lanțurile de aprovizionare pentru tehnologiile verzi, remarcă Financial Times. Pe de altă parte, Comisia Europeană cere României, Ungariei și Croației să dea raportul pe tema energiei verzi, și anume să predea rapoarte cuprinzătoare cu privire la progresele realizate în privința țintelor lor de eficiență energetică pentru 2020, care ar fi trebuit să fie predate cel mai târziu până la 30 aprilie 2022, scrie Euractiv. Site-ul european de știri amintește că ”România s-a angajat prin Planul Integrat al Energiei și Climei (INECP) din aprilie 2020 să atingă până în 2030 o țintă de 30,7% de energie regenerabilă din consumul ei total de energie. Conform Planului pe care și l-a întocmit, România urmărește să-și decarbonizeze industria, să-și amelioreze eficiența energetică în ce privește infrastructura și echipamentele, să-și înființeze capacități de stocare și transport, să îmbunătățească eficiența procedurilor și digitalizarea și să califice resurse umane astfel încât să poată fi satisfăcute cerințele specifice ale sectorului energiei regenerabile” mai scrie Euractiv. (Carolina Ciulu)/cciulu/denisse
