La 19 iulie 1981, primul gong și aprinderea flăcării olimpice deschideau a 11-a ediție a Universiadei de vară. Competiția s-a desfășurat între 19 și 30 iulie 1981, la București. 2.912 de sportivi din 86 de țări au participat în cadrul a 10 sporturi.
Performanțe sportive, grandoare, dar și Securitatea implicate
România a organizat de-a lungul timpului mai multe competiţii sportive. După Al Doilea Război Mondial, ţara noastră a găzduit Campionate Mondiale şi Europene la diverse sporturi, însă momentul de vârf l-a reprezentat Universiada de Vară din 1981. Între 2 şi 16 august 1953, capitala României a găzduit Festivalul Internațional al Tineretului și Studenților, precursor al Universiadei. Competiţia era organizată sub supravegherea sovieticilor, fiind un festival dedicat mai mult propagandei decât sportului. Cu această ocazie s-a construit stadionul „23 August”, cea mai mare arenă a ţării, unde au avut loc întreceri atletice. Peste 30.000 de sportivi au participat la competiţia din Bucureşti.
În acelaşi an cu Festivalul Internațional al Tineretului și Studenților, în luna martie, Bucureştiul a fost gazda Campionatului Mondial de tenis de masă, unde Angelica Rozeanu a reuşit să câştige patru medalii de aur. Doi ani mai târziu, România a organizat Campionatul European la volei masculin şi feminin, iar cu această ocazie, ţara noastră a câştigat medalia de argint la masculin. Spre finalul anilor ’70, Nicolae Ceauşescu visa ca Bucureştiul să fie gazda Jocurilor Olimpice de vară. Nu a fost posibil, însă a fost organizată Universiada de vară, competiţia dedicată sportivilor studenţi. Cu această ocazie, stadionul „23 August” a fost renovat, însă niciodată nu s-a aflat o cifră exactă a cheltuielilor. Nadia Comăneci a aprins flacăra olimpică şi a participat în concursul de gimnastică, ultima competiţie la care a evoulat. România a obţinut un total de 67 de medalii, 30 dintre acestea fiind de aur, clasându-se pe locul doi, după URSS, care a câştigat 109 medalii.
Ceaușescu a recurs la măsuri extreme de securitate, pentru a nu-i fi ştirbită reputaţia prin eventuale contestări. O acţiune de internare la Psihiatrie a unor ”dușmani ai poporului” a fost coordonată de Securitate şi pusă la cale de Direcţiile de Sănătate şi de spitalele psihiatrice. Laolaltă, nebuni periculoşi, disidenţi politici, dar şi oameni nevinovaţi s-au trezit în dube şi duşi la Spitalul 9, unde au stat închişi în saloanele special amenajate timp de 12 zile”, rememora cotidianul Cronica Română, în 2006, ciudata decizie luată de autorităţile comuniste înaintea începerii Universiadei.
Complexul studenţesc Regie al Institutului Politehnic Bucureşti i-a găzduit pe sportivi, fiind amenajat şi devenind „Satul Universiadei”. În cadrul acţiunii de amenajare au fost antrenaţi în muncă patriotică 5.000 de studenţi, numeroase cadre didactice, îndeosebi cele de la catedra de educaţie fizică precum şi personalul tehnico-administrativ. 800 de studenţi ai Institutului de Educație Fizică și Sport au participat la repriza studenţilor din Ceremonia de deschidere, pregătind şi executând un apreciat program de gimnastică. În total, 200.000 de spectatori au asistat din tribune la Universiadă. Au participat 2.912 atleţi din 86 de state. Întrecerile Universiadei au gravitat în jurul celor zece sporturi pe care s-a axat competiţia: atletism, baschet, volei, gimnastică, tenis, scrimă, înot, sărituri în apă, polo pe apă şi lupte. 17 recorduri mondiale universitare au fost doborâte la Bucureşti în întrecerile atletice. Dintre atleţii români, s-au evidenţiat campioanele Doina Melinte la proba de 800 m şi Florenţa Crăciunescu la aruncarea discului.
Doina Melinte a luat medalia de argint la proba de 1.500 m, distincţie cu care au fost răsplătiţi şi Anişoara Cuşmir (săritura în lungime), Pal Palffy (110 m garduri) şi Gyorgy Marko (10.000 m). Medaliile de bronz au revenit atleţilor români Tudoriţa Moruţan (800 m), Maria Radu (3.000 m), Vali Ionescu (lungime), Marian Ionescu (disc), Corina Tifrea (heptatlon), Liodor Pescaru (20 km mars), Gheorghe Buruiană (maraton), Ion Zamfirache (disc) şi ştafetei feminine de 4×100 m. La gimnastică, Nadia Comăneci a adus cinci medalii de aur. Sportivii studenţi din Clubul Sportiv Universitar al Institutului politehnic Bucureşti au obţinut în cadrul concursurilor Universiadei 1981 locul al 3-lea la baschet-fete şi locul al 2-lea la tenis de câmp-fete.
Un scandal mușamalizat
În lotul României la Universiada din 1981 au fost introduse gimnaste „studente” de 16 ani. S-a descoperit asta la finele anului 1981, când lotul universitar tricolor a fost la un pas de a fi descalificat și lăsat fără medalii. În documentul cercetat de CNSAS și intitulat „Dosar Sport” (cota D 13346), aflat în Arhivele Securității, ,în volumul 34, nota 100/0047157, din 10.12.1981 se precizează următoarele: „În perioada 19-24 noiembrie 1981, s-au desfășurat la Roma lucrările Comitetului Executiv al Federatiei Internaițonale a Sportului Universitar (FISU). Neoficial, delegația română a fost contactată de Roch Campana, secretarul general al FISU, și de Melisanto Santino, secretarul comisiei internaționale de control a FISU, care au afirmat că gimnastele Emilia Eberle, Dumitrița Turner și Rodica Dunca au fost înscrise la Universiada din 1981 cu încălcarea regulamentului FISU, care stabilește vârsta minimă de concurs la 18 ani. Cei în cauză au precizat că anul 1963, indicat de FRG ca an de naștere al celor trei este fals: primele două sunt născute în 1964, iar a treia în 1965, date transmise chiar de Federația Română de Gimnastică Comitetului Olimpic și Interfederal din Belgia cu ocazia recentului turneu efectuat de lotul feminin de gimnastică.
Campana a comunicat că va sesiza Comitetul Executiv al FISU și va cere descalificarea lotului universitar român și ridicarea medaliilor obținute cu toate consecințele de rigoare. În urma intervențiilor delegației române, Campana a acceptat să nu dea curs amenințărilor până la clarificarea situației. De menționat că din verificările noastre informațiile de confirmă. De menționat că și în alte împrejurări FRG, cu acordul CNEFS, a schimbat data de naștere a unor gimnaști, pentru a putea concura la diferite competiții internaționale”.
Nadia Comăneci, vedeta Universiadei
Nadia Comăneci a fost ultimul purtător al torței înainte ca flacăra competiției să fie aprinsă pe fostul Stadion 23 August. În vârstă de 20 de ani la startul Universiadei, Nadia a cucerit cinci medalii de aur: individual compus, paralele, sărituri, sol și cu echipa. Singurul titlu rămas, cel de la bârnă, i-a revenit Emiliei Eberle, medaliată cu aur și la paralele, dar și cu echipa. Dumitrița Turner a luat argint la bârnă și bronz la individual compus și la sărituri, iar Rodica Dunca s-a clasat pe locul doi la sol. Ambele au făcut parte din echipa medaliată cu aur.
Bibliografie
Calendar Rador
https://www.fisu.net/fisu/about-fisu/fisu_history/bucharest-rou
https://www.gsp.ro/gsp-special/superreportaje/scena-universiadei-14997.html
http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/scanteia/1981/07/scanteia_1981_07_12103.pdf
http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/scanteia/1981/07/scanteia_1981_07_12104.pdf
Sursa foto : Wikipedia
