Problematica cu ramificații complexe a războiului din Ucraina continuă să preocupe în cel mai mare grad presa internațională, îngrijorată deopotrivă și de valul canicular care persistă pe mari porțiuni ale globului.
„După ce s-a retras luni din acordul privind transportul cerealelor prin Marea Neagră, Moscova a bombardat silozurile din Odesa și amenință acum orice navă care s-ar apropia de porturile ucrainene. Kievul cere ajutor comunității internaționale”, rezumă ultimele evoluții importante din Ucraina cotidianul francez Le Monde. „Cotațiile grânelor pe piețele internaționale au crescut brusc după anunțul Rusiei că va începe să considere navele care se îndreaptă către porturile ucrainene drept posibile ținte militare”, reține și BBC. Iar agenția Reuters semnalează că, la rândul lui, „ministerul ucrainean al apărării a declarat joi că, începând cu 21 iulie, va considera potențiale transporturi militare toate navele care navighează spre porturile rusești și porturile ucrainene de la Marea Neagră ocupate de Moscova”. Tot Reuters informează că „clădirea consulatului Chinei din Odesa a fost avariată de atacurile cu rachete şi drone ruseşti”, în timp ce „preşedintele ucrainean a declarat că 60.000 de tone de produse agricole destinate Chinei au fost distruse într-un atac al armatei ruse într-un alt port ucrainean”. CNN subliniază că „forțele ucrainene au cerut sisteme de apărare aeriană mai bune pentru regiunile sudice, după ce au distrus doar cinci din cele 19 rachete de croazieră rusești lansate asupra țării în cursul nopții”. Publicația ucraineană Korespondent explică faptul că „Ucraina nu are capacitatea de a doborî rachetele Onyx cu care Rusia atacă sudul ţării. Aceste rachete anti-navă zboară cu viteze de peste 3.000 km pe oră la o înălțime de 10-15 metri deasupra apei, ceea ce le face dificil de detectat și distrus. Rachetele Kh-22 sunt și mai rapide – peste 4.000 km pe oră. Pentru a le distruge, sunt necesare mijloace corespunzătoare, precum sistemul Patriot”. În acest context, relatează site-ul italian Il Fatto Quotidiano, „țările învecinate cu Ucraina – Polonia, Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria – au cerut Comisiei UE să prelungească interdicția importurilor de grâu și alte trei cereale de la Kiev și după 15 septembrie”. Totuși, „Ucraina se aşteaptă ca transportul recoltei să aibă loc prin România şi Bulgaria”, scrie cotidianul austriac Die Presse. Mai exact, Kievul încearcă să creeze un „coridor al cerealelor” prin apele teritoriale române şi bulgare și a trimis un document în acest sens unei instituții de profil din cadrul ONU. Deputatul ucrainean Oleksi Leonov, citat de agenția de presă RBC, a evidențiat la Kiev că „România e un nod de transport extrem de important pentru Ucraina. La graniţa noastră pulsează puternic o adevărată arteră a vieții prin care vin armele și ajutorul umanitar, mărfurile și produsele alimentare. O pondere semnificativă a exporturilor ucrainene sunt transportate prin teritoriul vecinului nostru”. Portalul european Politico e mai puțin îngăduitor cu vecinii Ucrainei, reclamând o „blocadă pe toate fronturile”: „Polonia și Ungaria amenință să blocheze ruta de export a Ucrainei către Vest. Membrii est-europeni ai UE au rupt din nou solidaritatea cu Kievul, după ce Rusia i-a impus iarăși o blocadă în Marea Neagră” și îi bombardează din nou porturile. Ziarul britanic The Telegraph insistă însă pe lipsa de scrupule a Kremlinului, calificând blocada drept „noua armă malefică a lui Putin” și avertizând că ar putea câștiga indirect războiul cu ea, provocând o foamete de proporții în Africa și o nouă criză a migrației. De altfel, guvernul Kenyei a calificat deja decizia Rusiei drept „o înjunghiere în spate”.
Între timp „procurorii din Rusia au cerut joi o pedeapsă de 20 de ani executaţi într-o colonie penală pentru liderul opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi, aflat în închisoare. Politicianul rus e acuzat inclusiv de extremism”, relatează agenția rusă de ştiri TASS. Pe de altă parte, nici „Putin nu va participa la reuniunea BRICS de la Johannesburg”, dat fiind că „face obiectul unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru crima de război de deportare a copiilor ucraineni”, informează Euronews. „Președintele sud-african Cyril Ramaphosa a explicat că executarea mandatului ar echivala cu un act de război față de Rusia. Acordul scoate Pretoria dintr-o poziție dificilă, nu în ultimul rând pentru că Africa de Sud a refuzat să condamne invazia rusă din Ucraina.” Revista americană The Atlantic publică un amplu reportaj referitor la experimentul unui scriitor american născut în URSS: s-a închis cinci zile într-o cameră de hotel și s-a uitat încontinuu la posturi TV din Rusia pentru a „suferi și învăța” despre propaganda lui Putin. La final, el face o analogie între emisiunile cu ruși care-și urmăresc și-și bat fostele iubite și „Rusia în 2023”. „Foarte multe dintre emisiunile pe care le-am vizionat în ultimele cinci zile erau obsedate de Occident, de alde Clinton, Soros și Von der Leyen. Rusia este iubitul părăsit cu «o fire foarte agresivă» care își varsă neomenia pe vecinul nevinovat de alături. În ciuda limbajului pompos și cu dublu tâlc, măcar atât proclamă televiziunea rusă în fața întregii lumi.” O altă revistă americană, Foreign Policy, găzduiește o analiză detaliată intitulată „Frica lui Putin de generali puternici e la fel de veche ca însăși Rusia”. Pornind de la rebeliunea lui Prigojin, textul conchide că „Putin s-a trezit acum prizonierul dilemei oricărui despot, în calitatea lui de comandant suprem dar și de gardian al securității. Aspirația lui la măreție imperială s-a preschimbat într-o capcană fatală. Slăbiciunea lui de acum face ca orice retragere de la comandă să implice riscul unei hemoragii a puterii.” În plus, amintește Foreign Policy, „orice autocrat concurează cu stafiile aurite, titanice, ale potentaților trecuți. În 1945, când ambasadorul american la Moscova l-a felicitat pe Stalin pentru cucerirea Berlinului, dictatorul i-a răspuns: «Da, dar Alexandru a cucerit Parisul». Putin n-a putut să păstreze nici măcar Hersonul.”
Ziarul elen To Vima schițează tabloul dramatic al dezastrului de mediu din țară: „situația incendiilor de pădure din Grecia, o spun chiar pompierii, este de necontrolat în sensul că oricât de mult se străduiesc forțele de pompieri pe frontul de luptă cu focul, atunci când apar zeci de noi focare în spate, problemele se înmulțesc, liniile stabilite se rup, iar planurile strategice sunt aruncate la coșul de gunoi”. Dar nu este decât unul dintre multele cazuri, subliniază publicația braziliană O Globo: „Efectele încălzirii globale au devenit mai evidente pentru milioane de oameni în ultimele două săptămâni. În Sicilia termometrele au înregistrat ieri aproape 47 de grade Celsius. La Beijing temperatura maximă zilnică e în continuare peste 35 de grade de patru săptămâni, un record. La Phoenix, în sudul SUA, s-au înregistrat ieri pentru a 20-a zi consecutivă peste 43 de grade. În Canada incendiile au afectat peste 10 milioane de hectare.” În consecință „e nevoie de o acțiune concertată a tuturor țărilor pentru a reduce la zero emisiile cu efect de seră și pentru a micşora impactul catastrofelor climatice care sunt deja printre noi”, conchide O Globo. Cotidianul britanic The Guardian constată în schimb incompetența flagrantă a politicienilor în fața urgenței climatice: „credeam că planul guvernului de a proteja Britania de căldura extremă va fi prost. E mai rău de atât. Politicienii nu par să aibă nici cea mai vagă idee despre măsurile necesare pentru a ne păstra în stare de funcțiune societatea și economia”. În editorialul său intitulat „Canicula din vară va deveni noua normalitate”, The Financial Times pare să creadă că e vorba mai degrabă de rea credință decât de incompetență. Observând că „la Miami nu te mai poți răcori nici înotând, fiindcă apa mării a atins 32 de grade”, cotidianul financiar apreciază că „în UE extrema dreaptă, ba chiar și unele partide consacrate de centru-dreapta, s-au delimitat recent de programele verzi. În condițiile în care o mare parte din sudul Europei se topește sub soarele dogoritor, aceea este cu siguranță direcția greșită”./asuba
(Andrei Suba, RADOR)
