Alegerile legislative din Spania, țară aflată la cârma Uniunii Europene în acest semestru, sunt în atenția presei internaționale.
Milioane de spanioli și-au întrerupt concediile pentru a vota într-un scrutin istoric marcat de nemiloasa caniculă ce sufocă Peninsula Iberică, scrie El Mundo. „Toți împotriva tuturor”, titrează Publico, explicând că spaniolii a trebuit să decidă între două blocuri care reprezintă, în linii mari, două proiecte pentru țară, două modele antagonice, chiar. De săptămâni întregi, sondajele și presa au considerat de la sine înțeles că, indiferent de rezultatul scrutinului, următorul guvern spaniol va fi rodul unei coaliții, reține El Pais. Spaniolii s-au prezentat la urne în cadrul unor alegeri anticipate al căror rezultat va hotărî dacă țara iberică având aproximativ 48 de milioane de locuitori și cea de-a patra mare economie ca mărime din Uniunea Europeană va urma aceeași traiectorie a unei Europe în care partidele de extremă dreapta își sporesc popularitatea, notează The New York Times. Indiferent cine va câștiga, scrie ziarul american, guvernul va trebui să facă o echilibristică între îngrijorările provocate de majorarea prețurilor la energie și problemele pe termen mai lung, precum seceta sporită, inudațiile și fluxul migranților africani care își riscă viața ca să ajungă în Spania. În același timp, Biroul de Coordonare a Securității Cibernetice, OCC, și Comisariatul General de Informații din Spania investighează o serie de atacuri cibernetice rusești pe diverse site-uri instituționale, precum și pe paginile companiilor spaniole de transport, în ziua alegerilor generale, informează ABC. Portalul Ministerului de Interne a suferit mai multe întreruperi, rămânând ore întregi inaccesibil în ziua alegerilor, notează ziarul spaniol, precizând că atacul a fost desfășurat de grupul pro-rus „NoName057”. Și site-urile Guvernului, Institutului Național de Statistică sau Colegiului Electoral Central au fost obiectul unor astfel de atacuri care au marcat ziua alegerilor, completează ABC.
UE extinde sancțiunile împotriva Rusiei, pentru a-i reduce capacitatea de finanțare a războiului, scrie 20 Minutos și adaugă că, în acest moment, Bruxelles-ul se concentrează pe o bună implementare a sancțiunilor deja aprobate. Pe de altă parte, miniștrii europeni de externe au susținut un plan de a aloca 500 de milioane de euro din bugetul comunitar – și poate folosirea altor instrumente – pentru investiții în arme și chiar o reînarmare a blocului comunitar, menționează ziarul spaniol. ASAP, așa cum a fost denumită legea de susținere a producției de muniție în Europa, corespunde celei de-a treia modalități a planului european de a dona Ucrainei un milion de cartușe de muniție într-un an, pe lângă cele care se referă, în paralel, la livrarea tuturor stocurilor posibile pe care statele membre le au în posesia lor și la plasarea de comenzi comune industriei, pentru ca acestea să fie înlocuite rapid, explică 20 Minutos.
ONU a condamnat ferm atacurile rusești împotriva portului Odesa și a altor infrastructuri ucrainene de la Marea Neagră, secretarul general al organizației, Antònio Guterres, subliniind că distrugerea infrastructurii civile ar putea constitui o încălcare a dreptului internațional umanitar, consemnează El Periodico. Prin înmulțirea atacurilor împotriva infrastructurii esențiale din portul Odesa și prin retragerea din acordul privind exportul de cereale, președintele rus nu numai că atacă indirect populațiile vulnerabile fără nicio legătură cu războiul, dar face încă un pas către escaladarea conflictului și globalizarea crizei, comentează ziarul spaniol. Marea problemă este absența unor alternative fiabile și imediate la grânarul Europei, iar semnalul de alarmă tras de țări precum Kenya și Zambia este un mic eșantion al efectelor pe care le va avea măsura adoptată de Rusia asupra alimentației multor țări din Africa și Asia, chiar și în cazul în care guvernele și organizațiile umanitare din țările dezvoltate sunt capabile să articuleze ajutorul de urgență și să depășească distorsiunile pieței, atenționează El Periodico. China este cel mai mare producător de cereale din lume, cu aproximativ 615 milioane de tone pe an, SUA sunt pe locul al doilea, cu aproximativ 420 de milioane de tone, iar India, pe locul al treilea, cu o producție anuală de aproximativ 324 de milioane de tone, în timp ce Rusia produce aproximativ 130 de milioane de tone, iar Ucraina, care ocupă locul al nouălea, doreşte ca, odată cu pacea, să revină la 65 de milioane de tone, enumeră Diario de Noticias. Pe de altă parte, scrie ziarul portughez, principalii exportatori de cereale sunt SUA, Ucraina, Argentina, India și Rusia, iar principalii importatori de cereale, China, Egiptul, Japonia, Mexicul și Arabia Saudită. Continuarea acordului ar fi fost de interes pentru China, pe lângă Spania și Turcia, care au achiziționat, circa 20%, respectiv 10% din încărcătura transportată, iar la nivelul celor mai vulnerabile țări, doar Egiptul a importat o cantitate însemnată (1,55 milioane de tone), mai mult decât dublul tonajului achiziționat în scopuri umanitare de Programul Alimentar Mondial al ONU, detaliază Diario de Noticias.
Între timp, președintele francez Emmanuel Macron efectuează un turneu de o săptămână în Oceanul Pacific, anunță presa franceză. După o escală în Noua Caledonie, crucială pentru viitorul teritoriului, Macron va ajunge pentru prima dată în Vanuatu și Papua Noua Guinee, având drept obiectiv promovarea „alternativei franceze”, în fața luptei de influență dintre Statele Unite și China în regiune, analizează Courrier International. Este într-adevăr o călătorie istorică, subliniază The Guardian, întrucât va constitui prima vizită a unui președinte francez în țări independente din Pacific. Vizita lui Macron este extrem de importantă atât pentru viitorul Noii Caledonii, cât și pentru strategia Franței în regiune, pentru a arăta că Parisul nu se mulțumește să fie prezent în Pacific, ci este parte interesată în tot ceea ce se întâmplă în Pacific, opinează The Guardian. Vizitele anterioare ale președintelui francez în regiune au evidențiat un decalaj semnificativ între preocupările autorităților locale și ale populațiilor, atingând aspectele economice, sociale și de mediu, și accentul pus de Macron pe strategia sa în spațiul indo-pacific și pe vulnerabilitatea acestor teritorii în fața puterilor prădătoare, precum China, analizează The Diplomat.
Cristina Zaharia