Autor: Alexandru Balaci
Context
În urmă cu 44 de ani (1979) era inaugurat pasajul rutier Bucur – Obor din Bucureşti. Pasajul a fost finalizat după doar 15 luni, iar inaugurarea a avut loc în prezența președintelui comunist Nicolae Ceaușescu și a soției acestuia. Dispoziția finală a pasajului cuprindea patru fire de circulație pentru autovehicule, câte două pe fiecare sens de mers, și două linii de tramvai prevăzute cu o stație subterană, dotată cu scări de acces către suprafață.
Pasajul Bucur – Obor este amplasat la intersecția a patru mari artere rutiere din capitală, respectiv Șoseaua Ștefan cel Mare, Șoseaua Mihai Bravu, Calea Moșilor și Șoseaua Colentina, perpendicular pe cele din urmă. Până la construcția pasajului, zona arăta ca un târg. Pe Calea Moșilor erau prăvălii și ateliere de mici meseriași, cu zumzetul specific, iar principala zonă de comerț era pe lângă Halele Centrale. Tot acest ”ecosistem” comercial facea traficul destul de complicat, iar pe străzi circulau, laolaltă, automobile, autobuze, tramvaie, căruțe, motociclete și, desigur, pietoni. Pe măsură ce anii treceau, mașinile erau mai multe și lucrurile se complicau și mai tare.
Decizia privind reamenajarea zonei a fost luată în 1970, iar planul conținea pasajul subteran ca schimbare majoră, menită să fluidizeze traficul. Proiectul a fost încredințat Institutului de Proiectări București (proiecte sub conducerea inginerei Siranuș Vasilache), iar șeful proiectului pasajului Bucur-Obor a fost numit inginerul Gheorghe Constantin. Execuția, estimată să dureze 30 de luni, a fost încredințată Trustului de Construcții Industriale, iar circulația a fost complet închisă pe toată durata lucrărilor. Constructorii români au predat lucrarea după 15 luni, la jumătatea timpului stabilit.
Pe 25 iulie, pasajul a fost inaugurat de președintele Nicolae Ceaușescu
Dispoziția finală a pasajului cuprindea patru fire de circulație pentru autovehicule, câte două pe fiecare sens de mers, și două linii de tramvai prevăzute cu o stație subterană, dotată cu scări de acces către suprafață. Circulația pe direcția Șoseaua Colentina – Calea Moșilor a urmat să se facă în continuare la cota zero, în timp ce circulația pe relația Șoseaua Ștefan cel Mare – Șoseaua Mihai Bravu a fost introdusă în subteran. Tot subteran a fost realizată și o parcare, dispusă de o parte și de alta a căii de circulație.
Pasajul a fost calculat pentru un trafic de 900 de vehicule pe oră, iar circulația pietonală a fost și ea redistribuită pe două niveluri, separat de fluxul auto. Deasupra pasajului au fost amenajate spații verzi și covoare florale și au fost instalați stâlpi ornamentali pentru iluminat. Lucrările de drumuri au fost proiectate sub conducerea inginerei Lidia Dobrescu, instalațiile electrice au fost coordinate de ing. Radu Hera, cele de instalații sanitare, canalizare și alimentare cu apă de către inginerii B. Rauchwerger, Dorina Crîngași și Ana Muntean, iar proiectul de spații verzi și amenajare a pieței a fost realizat de arhitectul Valentin Donose.
Bibliografie:
Calendar Rador
https://bucurestiulmeudrag.ro/fotografii/58cfd0aa-4d74-4c39-9296-5402592b13d5
b365.ro
