Fondul Monetar Internațional ridică prognoza de creștere globală pentru 2023 la 3%, anunță presa internațională. Economia globală dă semne de ușoară îmbunătățire, potrivit ultimei actualizări a datelor publicată de FMI, care prognozează o creștere globală de 3% în 2023, față de 2,82% anterior, menționează La Croix. În privința economiilor din G7, Germania ar trebui să fie singura țară care va experimenta o recesiune în 2023, detaliază Le Figaro, în timp ce, în Statele Unite, riscul de recesiune pare să fi fost acum exclus, FMI așteptându-se la o creștere de 1,8% pentru economia americană, față de 1,6% în aprilie anul trecut. În ceea ce privește țările emergente, previziunile de creștere pentru economia chineză rămân neschimbate, la 5,2% în 2023 și 4,5% în 2024, în ciuda îngrijorărilor legate de riscul unei încetiniri, și a consecințelor deflației potențiale, precizează AFP și adaugă că, în schimb, principalele economii din America Latină par să se descurce mai bine, cu performanțe excelente pe frontul comercial, cu un excedent record pentru Brazilia și cu investiții, Mexicul beneficiind foarte mult de dorința americană de a consolida lanțurile de aprovizionare. Totuși, FMI atenționează că greul nu a trecut, titrează Financial Times, iar Le Monde subliniază că economia globală trebuie să învingă suflul inflației. În același timp, FMI a estimat că ieșirea Rusiei din acordul privind exporturile ucrainene de cereale prin Marea Neagră ar putea duce la creșterea prețurilor globale la cereale cu 10 – 15%, reține Reuters, amintind că acordul a fost esențial în asigurarea aprovizionării cu cereale din Ucraina, reducând presiunile asupra prețurilor la alimente. Între timp, Grecia și Bulgaria se pregătesc pentru transportul cerealelor din Ucraina pe cale feroviară, cu destinația Kavala – Alexandroupoli, însă Turcia nu acceptă niciun acord pe tema cerealelor fără participarea Rusiei, consemnează Pentapostagma.
Campania de bombardamente a Rusiei împotriva infrastructurii maritime ucrainene s-a extins lângă granița NATO, Moscova trimițând drone asupra porturilor ucrainene la Dunăre, aproape de granița României, în timp ce continuă utilizarea rachetelor anti-navă la Odesa, informează Newsweek. Aceste lovituri grave ilustrează și mai mult disponibilitatea Rusiei de a folosi alimentele ca armă în războiul său ilegal împotriva Ucrainei, opinează Newsweek. Pe pieţe, aceste atacuri au făcut să crească cursul grâului la cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, explică Le Soir. După închiderea coridorului maritim, investitorii reacţionează la intensificarea bombardamentelor pe căile alternative de export al cerealelor, scrie Le Soir, subliniind că, dacă infrastructurile porturilor fluviale de pe Dunăre sunt avariate sau distruse, pentru Ucraina se vor reduce considerabil posibiliăţile de export al produselor sale agricole. Coroborat cu transferul de arme nucleare în Belarus, atacul asupra orașului ucrainean Reni sugerează că președintele rus Vladimir Putin vrea să testeze fermitatea NATO, pe de-o parte, dar mai ales să recapete inițiativa strategică, analizează Washington Examiner. Însă aceste atacuri ale lui Putin mai au și un alt obiectiv: distrugând în numai câteva zile 60.000 de tone de cereale ucrainene, Putin subminează un sector esențial de export al fragilei economii ucrainene, notează ziarul american. Totodată determină scumpirea cerealelor pe plan global și, simultan, oferă exporturi agricole rusești drept substitut pentru cele ucrainene, către țări din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, atenționează Washington Examiner.
Președintele francez Emmanuel Macron vizitează Noua Caledonie în perioada 24-26 iulie, într-un context delicat, marcat de blocarea discuțiilor dintre separatiști și loialiști, care a înghețat orice progres în procesul de dezvoltare a unui nou statut pentru arhipelag, informează France24. Agenda vizitei lui Macron include reînnoirea dialogului dintre separatiști și loialiști, relansarea negocierilor tripartite și un nou calendar politic, cu organizarea de alegeri provinciale în 2024, plus problema resurselor semnificative de nichel de care dispune Noua Caledonie, un „aur verde” foarte râvnit de China, scrie France24. Arhipelagul găzduiește 10% din rezervele lumii, în urma Indoneziei, Australiei și Braziliei, potrivit Institutului de Studii Geologice din Statele Unite, explică France24 și adaugă că Noua Caledonie și domeniul său maritim larg de peste 1,3 milioane km² constituie, de asemenea, un bun prețios pentru Franța. Datorită teritoriilor sale franceze de peste mări împrăștiate pe tot globul, Franța rămâne a doua putere maritimă din lume [cu 10,2 milioane km²], ceea ce îi asigură un loc în marele joc al puterilor mondiale, continuă France24 și conchide: Așadar, pentru Emmanuel Macron, vizita la Nouméa, capitala Noii Caledonii, este un prilej de a pune în evidență prezența franceză în regiunea Indo-Pacific. Președintele francez insistă asupra intereselor țării sale în Pacificul de Sud și încearcă să facă auzită vocea Franței într-o regiune care se conturează drept un prim câmp de luptă geopolitică pentru China și SUA, notează Voice of America. În plus, călătoria președintelui Macron în Pacific are loc în timp ce forțele franceze participă la exerciții militare masive conduse de SUA și Australia în regiune. Cu trupele, cetățenii și resursele răspândite pe teritoriile sale din Pacific, Franța vrea să-și protejeze interesele și să-și proiecteze puterea alături de democrații având viziuni apropiate, îngrijorate de asertivitatea tot mai mare a Chinei, comentează Voice of America.
O delegaţie militară a Federaţiei Ruse condusă de ministrul Apărării, Serghei Şoigu, vizitează Coreea de Nord în perioada 25-27 iulie, cu ocazia festivităților de stat pentru marcarea celei de-a 70-a aniversări a sfârşitului războiului coreean, relatează La Libre Belgique citând agenţia de presă oficială nord-coreeană KCNA. Șoigu merge în Coreea de Nord pentru a întări legăturile militare bilaterale, titrează Politico. Relația dintre Moscova și Phenian a rămas caldă pe fondul războiului Kremlinului împotriva Ucrainei, care a izolat Rusia de majoritatea țărilor occidentale. Anul trecut, Rusia a cumpărat obuze de artilerie și rachete din Coreea de Nord, întrucât sancțiunile occidentale au forțat-o să apeleze la țări precum Coreea de Nord și Iran pentru aprovizionare, amintește Politico, citând The New York Times.
Cristina Zaharia, RADOR
