Revista presei internaționale, 27 iulie 2023

Războiul din Ucraina, cu consecințele sale globale, continuă să fie tema abordată cu precădere de presa internațională.
„Germania critică aspru strategia armatei ucrainene”, titrează La Libre Belgique, referindu-se de fapt la un raport al armatei germane scurs în presă. Reproșurile sunt că Ucraina ar pierde „4-5 soldaţi la 100 de metri recuceriţi”, ceea ce afectează moralul trupelor, și că ofițerii iau „decizii eronate şi periculoase”. Săptămânalul german Der Spiegel are o analiză mai nuanțată: „contraofensiva ucraineană ar putea eșua din cauza diminuării aprovizionării cu proiectile de artilerie, fapt care a și determinat SUA să livreze bombe cu dispersie”. Un colonel britanic publică în The Telegraph o evaluare la rece intitulată „Ucraina nu ucide suficienți ruși”. „Kievul trebuie să-și amelioreze rata de uzură împotriva forțelor rusești – sau să obțină victorii strategice decisive care să facă cifrele irelevante.” Și el pledează pentru accelerarea livrării de muniție de artilerie, deoarece în caz contrar „conflictul poate deveni unul înghețat, ceea ce ar face jocul lui Putin”. O altă soluție reiese dintr-o știre a agenției ucrainene RBC: „Guvernul Ucrainei a alocat aproape un miliard de euro pentru producţia autohtonă de drone ucrainene”. Producătorii ucraineni de drone erau la începutul războiului mai puțini de 20, acum sunt peste 40, iar producția a crescut de 10 ori. O altă tactică atipică e evidențiată de publicația spaniolă ABC: Londra denunță Rusia pentru utilizarea „neobișnuită” a rachetelor Kh-22, „o armă de 5,5 tone concepută inițial pentru a distruge portavioane”, care sunt însă lansate împotriva infrastructurii portuare civile de la Marea Neagră.
Tot RBC informează că „ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba se află într-un nou turneu în Africa”, urmând să discute în Liberia despre exportul de cereale ucrainene în Africa și despre relațiile bilaterale. Misterul e rezolvat de săptămânalul britanic The Economist, care semnalează că „Rusia și Ucraina se luptă pentru influență în Africa”. Și meciul este strâns: din 54 de state africane, 19 au votat de obicei în favoarea Ucrainei și numai două cu Rusia. Totuși, restul s-au abținut de la vot, iar la jumătate din voturi nici nu s-au prezentat. EUObserver consideră că „Africa nu-i prea arată dragoste lui Putin”, în ciuda „reuniunii la nivel înalt de lux” pe care i-a pregătit-o. Deși șefii de stat și de guvern care vor veni mâine în Rusia vor fi tratați regește și vor primi „cadouri de lux”, doar 17 țări și-au anunțat participarea. În orice caz, Putin va încerca să transmită mesajul că „foametea și sărăcia din Africa sunt numai din vina Occidentului” și a dat de înțeles că la final va anunța ajutoare generoase pentru continent în cereale și îngrășăminte chimice.
Un editorial din The Washington Post vede problema astfel: „Dintre cele 54 de țări ale Africii mai multe riscă în mod special să fie afectate de retragerea Rusiei din acordul cerealelor, fiind dependente de livrările din Ucraina. Putin a oferit luni ceea ce el numește «asigurări» că Rusia va compensa lipsa livrărilor ucrainene, fie contra cost, fie, în cazul unor țări africane sărace, gratuit. Țările africane, care ar suferi cel mai mult de pe urma penuriei alimentare provocate de Putin, dețin pârghii diplomatice reale. După ce s-a înstrăinat singură de restul Europei și de o mare parte a restului lumii, Rusia are nevoie de orice prieten poate găsi. Decidenții africani ar trebui să țină cont de acest aspect – și să-i clarifice Moscovei că prietenii nu le pot permite altor prieteni să amenințe aprovizionarea cu hrană a planetei.” Între timp, în interiorul UE, „disputa privind cerealele ucrainene continuă”, relatează Deutsche Welle. „În clipa de față legal este numai transportul exporturilor de cereale ucrainene prin Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria către celelalte 22 de state UE și restul lumii. Marți, la reuniunea miniștrilor agriculturii din UE de la Bruxelles, oficialii statelor de frontieră au cerut o nouă prelungire a derogărilor până la sfârșitul anului. „Nu se poate să primești compensații financiare de la Bruxelles și, în același timp, să închizi granița cu Ucraina, în parte pentru produse care înainte de război puteau fi exportate legal”, deplânge ministrul german al agriculturii. Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat vehement interdicțiile: comportamentul aliaților e „absolut inacceptabil și complet neeuropean”. Portalul Politico are o explicație: „Solidaritatea Varșoviei cu Kievul nu cunoaște limite – ei bine, aproape. Totul se reduce la bani”. Mai exact, guvernul polonez a declarat în aprilie că va publica lista companiilor poloneze care cumpără cereale ucrainene, dar n-a făcut-o nici măcar până acum. Bursa zvonurilor spune că înșiși membri ai guvernului sunt implicați indirect în aceste achiziții profitabile, iar alegerile bat la ușă. La rându-i, Magyar Hirlap titrează apocaliptic „Agricultura europeană se va prăbuşi, dacă 40 de milioane de tone de cereale ucrainene vor ajunge pe piața internă a UE” și asigură că „ridicarea interdicției la importul de cereale nu poate fi justificată prin niciun argument profesional”.
Nu tocmai surprinzător, guvernul de la Budapesta nu susține nici reducerea cu 50% a consumului de pesticide în UE până în 2030, pe motiv că Ungaria a mai făcut-o deja cu ocazia aderării, mai precizează Magyar Hirlap. „Comisia Europeană a propus în 2022 o reducere cu 50% a utilizării substanțelor chimice și a celor mai periculoase pesticide”, reține agenția spaniolă EFE, arătând că în decembrie statele membre i-au cerut Comisiei o nouă analiză de impact, pe motiv că „nu a ținut cont de consecințele invaziei ruse în Ucraina”. Acum, „marea majoritate a țărilor [inclusiv România] și-au exprimat dezamăgirea față de studiu, considerând că nu le rezolvă toate îndoielile”. Publicația paneuropeană Euractiv atrage atenția asupra altei scheme în care invazia din Ucraina e folosită drept pretext pentru ignorarea problemelor de mediu. „Comisia Europeană cântărește în prezent dacă e cazul să mai acorde derogări de la normele de mediu în domeniul agricol, din cauza solicitărilor statelor membre. Pentru a atenua efectele invaziei ruse din Ucraina, UE a admis în cadrul programului său de subvenții agricole (Politica Agricolă Comună – CAP) derogări temporare de la anumite norme de mediu, atât în 2022 cât și în 2023. România a solicitat marți Comisiei să ia în calcul acordarea de derogări și pentru 2024, o cerere care mai fusese formulată în iunie de alte șapte state membre. Cererea statelor membre nu le-a picat bine organizațiilor ecologiste. Între timp, o coaliție a acestora a comandat un studiu privind suspendarea regulilor de mediu, care a constatat că derogările lasă groaznic de mult de dorit în raport cu promisiunile lor.” (Andrei Suba, RADOR)/asuba