Duminică, 30 iulie, se împlinesc 160 de ani de la naşterea lui Henry Ford, americanul care a revoluţionat industria automobilelor prin crearea primei maşini produse în serie şi prin dezvoltarea liniei tehnice de producţie de masă, lucru care va înlesni accesul la achiziţia unui automobil de către clasa de mijloc a societăţii americane.
Henry Ford s-a născut în Springwells Township, Wayne County, Michigan, la 30 iulie 1863, fiind cel mai mare dintre cei şase copii ai cuplului Mary (Litogot) şi William Ford.
Crescând la o fermă prosperă de familie, el a fost educat într-o școală sătească, ce avea o singură clasă.
Încă din copilărie, tânărul Henry va demonstra un interes special pentru mecanică, la 12 ani îşi construise deja un mic atelier pentru maşini, iar la 15 ani va construi primul său motor cu abur.
În 1879, Henry Ford va pleca să lucreze ca ucenic maşinist la o firmă din Detroit, apoi va lucra pentru o altă firmă din acelaşi oraş.
În anul 1891, s-a angajat la compania Edison Electric Illuminating Company, unde a învăţat mult despre electricitate, iar în 1896 va ajunge aici inginer şef.
Va lucra, în paralel şi la proiectele sale de construire de automobile, sfătuit îndeaproape de inventatorul Thomas Edison, mentorul şi prietenul său.
Astfel, în anul 1898, va definitiva proiectul celui de-al doilea autovehicul, va părăsi Edison Electric Illuminating Company, iar în 1899, îşi înfiinţează propria sa companie, Detroit Automobile Company.
Va realiza primele automobile, primite cu reticenţă în piaţă. Va lucra la îmbunătăţirea calităţii automobilelor, iar în octombrie 1901, a definitivat autovehiculul cu 26 de cai putere.
În noiembrie 1901 va crea, alături de alţi acţionari, Ford Motor Company, iar în 1908 va intra în fabricaţie Modelul T – „Tin Lizzie” – remarcabilă prin durabilitatea şi versatilitatea sa, făcând-o rapid un succes comercial uriaş, prima maşină accesibilă pentru majoritatea americanilor, care va fi fabricată în serie până în 1927.
Hennry Ford declara atunci: “Voi construi o maşină pentru întreaga lume. Va fi mare cât pentru o familie, dar suficient de mică pentru a putea fi condusă de un singur om. Va fi construită din cele mai bune materiale, de cei mai buni ingineri pe care îi avem, cu cel mai confortabil design şi va avea un preţ rezonabil, astfel ca orice om cu salariu mediu îşi va putea permite să cumpere o maşină pentru a se bucura împreună cu familia de orele petrecute cutreierând lumea.”
Ford nu a estimat corect, însă, succesul de care urma să aibă parte – micuţa fabrică pe care o deţinea dovedindu-se a fi insuficientă pentru a face faţă numărului imens de cereri.
Ford T va aduce câştiguri consistente, cu atât mai mari după ce Henry Ford va crea, în 1912, linia de asamblare pentru producţia în masă a autovehiculelor.
Trebuie notat şi un alt fapt: în 1914, Ford a instituit o creștere de salariu de 5 dolari pe zi, aproape dublu față de muncitorii din alte fabrici auto. Ford a intuit că astfel prin ridicarea nivelului plății muncitorilor săi, aceştia ar fi mai fericiți, mai rapizi și mai eficienți la locul de muncă, că poate soțiile lor ar putea sta acasă să aibă grijă de familie, atragerea şi fidelizarea lucrătorilor ar duce şi la distrugerea concurenţei.
După succesul Ford T, Hery Ford, alături de fiul său, Edsel, vor introduce în fabricaţie Modelul A, care va aduce compania deja la statutul de gigant industrial.
În anii ’30 ai secolului trecut, apare un uşor recul al afacerilor firmei, şi din cauza avansului competitorilor de pe piaţa americană, am numit aici companiile General Motors şi Chrysler Corporation.
În 1938 și din nou în 1941, Henry Ford a suferit de accidente vasculare cerebrale.
El se va exprima, în 1939, împotriva intrării SUA în Al Doilea Război Mondial, însă – în fapt – compania sa va deveni principalul contractor al armatei americane pentru motoare, maşini de teren, maşini de transport militari sau tancuri.
După moartea neaşteptată a fiului său, preşedintele executiv al companiei, Edsel, în 1943, la vârsta de 49 de ani, Ford va lăsa unui grup de oameni capacitatea decizională la nivelul companiei, iar nepotul său Henry Ford II a fost numit preşedinte.
Henry Ford va fi astfel preşedinte al companiei doar în perioada 1906-1919 şi apoi în perioada 1943-1945.
Cu o contribuţie remarcabilă la avântul industriei americane de automobile, Hery Ford a fost distins, în 1928, cu medalia „Elliott Cresson” a Institutului „Franklin”.
Pe de altă parte, Henry Ford a fost criticat pentru atitudinea sa antisemită. Din 1919 până în 1927, ziarul său, The Independent Dearborn, a publicat aproximativ o sută de articole antisemite. În acest sens trebuie menţionat şi faptul că în 1938, Henry Ford a fost decorat de regimul german nazist cu Ordinul Vulturul German.
Ford a fost căsătorit cu Clara Jane Bryant, şi au avut un singur copil, Edsel, decedat timpuriu.
Henry Ford a murit la 7 aprilie 1947, la vârsta de 83 de ani.
Interesant este faptul că Ford Motor Company și-a început relațiile cu România în anul 1928, atunci când Andrei Popovici, secretarul Legației Române la Washington, îi decernează lui Henry Ford un înalt ordin al Casei Regale ca „binefăcător al omenirii, pentru dezvoltarea industriei, a relațiilor sociale și internaționale”.
În anul 1931, Ford deschide o firmă de vânzări în România, iar un an mai târziu, în 1932, Guvernul României comunică filialei Ford din Anglia (care patrona firma din România) disponibilitatea de a deschide la București o linie de asamblare.
Ca urmare, în 1935, Ford a achiziționat un teren în cartierul bucureștean Floreasca, unde a construit o uzină modernă, dotată cu prima linie de montaj operațională din Europa de Est, și peste 100 de muncitori, care putea asambla anual 2.500 de automobile și camioane.