Rachete rusești au lovit orașul natal al lui Volodimir Zelenski la o zi după ce președintele ucrainean a avertizat Moscova că ”războiul se întoarce pe teritoriul Rusiei”, scrie The New York Times, în timp ce The Guardian notează că după atacurile asupra unor clădiri de locuințe și zone civile din Krîvîi Rih, Herson și Donețk, au fost înregistrați cel puțin 6 morți și zeci de răniți în rândul populației, un număr care ar putea să crească pe măsură ce echipele de salvare vor reuși să degajeze dărâmăturile. Potrivit The Moscow Times, Rusia a anunțat o intensificare a bombardamentelor asupra facilităților militare ucrainene ca răspuns la atacurile cu drone suferite tot mai des pe teritoriul propriu. Ziarul moscovit remarcă însă atacurile Rusiei asupra zonelor civile, menționând că printre victime se află și o fetiță de 10 ani împreună cu mama ei. Între timp, Ucraina a reușit în ultima săptămână să recupereze 15 km pătrați în sudul țării, transmite Reuters, în timp ce The Conversation constată că după două luni de progrese lente, mult-așteptata contraofensivă ucraineană prinde viteză, reușind să străpungă în mai multe puncte liniile rusești de apărare. Reacțiile Moscovei fluctuează între a nega orice progres înregistrat de Ucraina și a apela din nou la amenințarea nucleară. Contraofensiva ucraineană nu merge conform planului, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susținând că „resursele de mai multe miliarde de dolari care au fost transferate de țările NATO către regimul de la Kiev sunt de fapt cheltuite ineficient și fără rost”, relatează Reuters, amintind că Moscova a încercat să descrie în mod repetat contraofensiva Kievului drept un eșec. În plus, faptul că în ultimele trei luni atacuri cu drone au reușit, chiar dacă fără daune majore, să ajungă până în inima capitalei Rusiei, reprezintă o realitate inconfortabilă pentru autoritățile de la Kremlin care au declarat tot timpul public că dețin controlul total asupra ”operațiunii militare speciale” din Ucraina, mai comentează Reuters. Pe de altă parte, fostul președinte Dmitri Medvedev a avertizat că dacă ofensiva Kievului va fi un succes, atunci Rusia va fi obligată să recurgă la arma nucleară, scrie The Hill, remarcând că este o amenințare pe care Medvedev o lansează frecvent, iar Vladimir Putin a crescut miza șantajului nuclear în ultimele luni, transferând arme nucleare tactice în Belarus.
”Republica Moldova, victimă a războiului hibrid rusesc, face pași spre Europa”, titrează Le Figaro, amintind de expulzarea mai multor diplomați ruși acuzați de misiuni de spionaj împotriva Chișinăului, dar și de decizia Chișinăului de a interzice partidul pro-rus Șor, acuzat de asemenea că a contribuit la manevrele Moscovei. Acum, Moldova se bazează pe partenerii săi din UE, în special francezi, pentru a-și consolida capacitățile radar și de securitate cibernetică, mai scrie Le Figaro. Agenția rusă Ria Novosti notează că luni, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a denunțat acordul privind parteneriatul cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), precum și cu Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR). Potrivit explicațiilor date de Chișinău, Serviciul de Informații și Securitate nu menține relații de parteneriat extern cu structurile similare ale altor state care în mod vădit sfidează legislația și acționează în detrimentul securității naționale, desfășoară activități subversive împotriva Republicii Moldova, inclusiv de subminare a funcționalității instituțiilor democratice ale statului, de destabilizare a situației social-politice, economice și de periclitare a integrității teritoriale a țării, notează Ziarul de Gardă.
Și Suedia este o ”țintă a trolilor ruși și islamiști”, consideră Foreign Policy, explicând că indignarea generată de arderea Coranului în cadrul unor proteste este folosită de conducătorii Iranului și Irakului pentru a distrage atenția de la problemele lor interne, iar Rusia contribuie la diseminarea dezinformării pentru a submina NATO și partenerii săi. Agenția de Apărare Psihologică a Suediei a identificat peste 1 milion de texte publicate despre Suedia și arderea Coranului, majoritatea acuzând în mod incorect autoritățile de la Stockholm că acordă permise în acest sens. Entități susținute de Rusia amplifică în mod activ afirmațiile incorecte care acuză statul suedez că se află în spatele profanării cărților sfinte pentru a ațâța furia împotriva Suediei într-un moment în care atenția globală ar trebui să fie concentrată pe brutalitățile persistente ale Rusiei în Ucraina, mai scrie Foreign Policy. Cum între timp și Danemarca a fost atrasă în scandalul profanării Coranului, autoritățile de la Stockholm și Copenhaga analizează modalități de a aplana crizele diplomatice și de a interzice manifestațiile în care s-ar putea aduce atingere cărților sfinte, notează Financial Times.
Atlantic Council scrie despre un nou proiect de gaze naturale la Marea Neagră care ”ar putea fi inovator pentru regiune – și o provocare pentru Putin”. ”Luna trecută, companiile energetice Petrom și Romgaz au anunțat planuri de dezvoltare a zăcământului de gaze offshore Neptun Deep al României. Dezvoltarea zăcământului este un semn bun pentru securitatea energetică mai largă a Mării Negre – și are potențialul de a avea un impact geopolitic și economic asupra regiunii, în special prin oferirea unei alternative la gazul rusesc, slăbind astfel influența Moscovei”, scrie Atlantic Council. Amintind că mult timp ”o mare parte din Marea Neagră a fost inaccesibilă pentru producția de petrol și gaze, mai ales din cauza tensiunilor geopolitice, adâncimii excepționale a mării și a preocupărilor legate de mediu și de siguranța lucrătorilor”, publicația americană observă că ”în ultimii ani, Turcia și România au apărut ca jucători în proiectele de gaze din regiune”. ”Este de așteptat ca Rusia să se opună acestor proiecte de gaze naturale, întrucât Kremlinul a demonstrat deja o serie de tactici hibride de război în Marea Neagră”, avertizează Atlantic Council, adăugând că ”acest comportament deliberat obstructiv și ostil – care are potențialul de a afecta grav producția de gaze și stabilitatea regională – capătă multe forme”. Însă chiar dacă ”presiunea militară, politică și economică a Moscovei va fi intensă, cu un potențial de destabilizare regională mai mare”, ”acest proiect de gaze naturale deschide oportunități pentru obținerea de mari profituri și pentru a sprijini securitatea energetică regională” întrucât ”odată cu producția sa de la Marea Neagră, România ar putea exporta excesul de gaz către vecinii săi, înlocuind astfel importurile de gaz rusesc”.
(Carolina Ciulu)
