”O serie de drone au atacat din nou sedii ale unor ministere rusești”, titrează New York Times, detaliind că pentru a doua oară în ultimele două zile, centrul Moscovei este ținta unui atac. În general, Ucraina nici nu confirmă și nici nu își neagă resposabilitatea în privința atacurilor lansate în interiorul granițelor Rusiei, dar din imaginile transmise în zorii zilei de marți, reiese destul de clar că una dintre dronele folosite era un model cu rază lungă de acțiune, fabricat în Ucraina și identificat ca atare de The New York Times. Distrugerile provocate sunt însă doar o parte infimă față de ce a îndurat Ucraina de când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă anul trecut, subliniază BBC, comentând că deși aceste drone nu provoacă mari daune dincolo de mici explozii, ele ar putea distruge serios nervii moscoviților care ar prefera să țină războiul departe de ochii și mintea lor. Locuitorii Moscovei trebuie să se obișnuiască rapid cu războiul în adevăratul sens al cuvântului, deoarece acesta se va muta în curând pe teritoriul statului agresor, a fost avertismentul consilierul șefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev, Mihailo Podoliak, citat de Korespondent. „Mai multe drone neidentificate, mai multă distrugere, mai multe conflicte civile, mai mult război”, a mai avertizat Podoliak.
Între timp, Ucraina caută în continuare modalități de a-și exporta cerealele după blocajul impus de Rusia pe Marea Neagră. În timp ce Euronews relatează despre acordul dintre Kiev și Zagreb pentru folosirea porturilor croate de la Dunăre și Marea Neagră, Nezavisimaia Gazeta constată că ”Republica Moldova a devenit principala țară pentru tranzitul cerealelor ucrainene către Occident”. ”Când portul ucrainean Reni, de la Dunăre, a fost scos din funcțiune după bombardamentele Forțelor Aerospațiale ale Federației Ruse, micul port moldovenesc Giurgiulești, de la gura aceluiași fluviu, s-a dovedit a fi foarte util”, scrie cotidianul rus. Problema o reprezintă însă cozile mari de camioane de la punctele de control din sudul Republicii Moldova, lângă Giurgiulești, deoarece exportatorii ucraineni preferă să-şi livreze marfa prin Portul International Liber Giurgiuleşti sau vama Giurgiuleşti-Galaţi pentru a ajunge prin România pe pieţele europene, mai remarcă Nezavisimaia Gazeta. Pe de altă parte, ”trei nave străine au spart blocada cerealelor impusă de Rusia şi au ajuns în Ucraina”, titrează Ukrinform, citând redacția ucraineană a revistei Forbes. Publicaţia notează că aceasta este prima intrare a navelor străine în porturile ucrainene după refuzul Rusiei de a prelungi „acordul cerealelor” și că navele nu și-au ascuns poziția, având transponderele pornite. Faptul că trei nave civile au ajuns fără obstacole în Ucraina poate indica fie că Rusia nu dorește, fie că nu poate efectua verificări în cazul navelor în acest moment, conchide Forbes, amintind că Moscova anunțase anterior că va considera navele care merg în porturile ucrainene drept ținte militare.
Prezența militară a Rusiei în Marea Neagră provoacă probleme și Bulgariei. Concret, ministrul bulgar al apărării, citat de 24Chasa, a declarat că ”Nave de război rusești ne împiedică să căutăm gaz în Marea Neagră”. Todor Tagarev a explicat că Rusia intră în zona economică exclusivă a Bulgariei motivând că desfășoară exerciții militare, dar deși aceste exerciții ar trebui să se desfășoare pentru o perioadă scurtă de timp – o săptămână sau 10 zile, în acest caz deja s-au prelungit la 20 de zile. Deocamdată exercițiile nu sunt o problemă pentru coridoarele de transport, dar ar fi o problemă dacă Sofia ar dori să trimită o echipă care să exploreze zăcămintele de gaze, a mai spus ministrul bulgar al apărării.
O altă publicație bulgară, Dnevnik, observă că migrația ilegală în UE este în creștere, iar Marea Mediterană și Balcanii sunt cele mai aglomerate zone de tranzit pentru migranții ilegali. Chiar dacă ruta balcanică a înregistrat o scădere cu 29% în prima jumătate a anului, ea rămâne totuși a doua cea mai solicitată rută după Marea Mediterană Centrală, fiind folosită în special de sirieni, afgani și turci. Dnevnik amintește că o reducere semnificativă a migrației ilegale prin Balcani este o condiție pentru ca Austria să își ridice vetoul asupra admiterii Bulgariei și României în Schengen. Însă, după cum titrează tot de la Sofia publicația Sega, ”Austria a confirmat: nu ne vrea în Schengen”. Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a confirmat poziția Austriei împotriva intrării Bulgariei și României în Schengen, motivând că în prima jumătate a acestui an, 5.900 de străini au fost scoși de bună voie sau forțat din țară – cu 20% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, Karner a recunoscut o tendință de reducere a numărului solicitanților de azil în Austria, dar a pus acest lucru pe seama întăririi controlului la frontiera austriacă. De aceea Karner dorește ca Austria să continue să impună veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, conchide ziarul bulgar Sega.
De la Atena, publicația Oikonomikos Tachydromos încearcă să descopere motivele pentru care marile companii de energie ale Greciei au început dintr-odată să fie interesate să investească în România. Mai întâi, a fost compania publică de electricitate PPC, care a deschis calea prin tranzacția majoră de achiziție a activelor deținute în România de compania italiană Enel, iar în aceste zile un alt grup mare grecesc din domeniul energiei, Helleniq Energy, a anunțat achiziția unor proiecte de energie regenerabilă în România, scrie publicația greacă. Explicațiile date chiar de reprezentanți ai companiilor respective au legătură cu perspectivele de dezvoltare ale României. Țara este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din UE, cu o rata anuală estimată la 3,3% pentru perioada 2022-2026, pe când la nivelul UE se preconizează o creștere de doar 2,2%. Datoria publică a țării, ca procent din PIB, este de 48% pe când la nivelul UE media este de 85%, iar în sectorul energiei regenerabile România are unul dintre cele mai bogate potențiale eoliene și solare din regiune. În plus, sistemul de transport al energiei electrice al țării este interconectat cu cel al Bulgariei și, prin extensie, cu cel al Greciei, dar cel mai important este că România este interconectată, prin partea ei vestică, cu marile piețe din Europa Centrală (Ungaria, Austria etc.). Prin urmare, există un mare potențial pentru producătorii de energie din această țară să vândă energie electrică verde în inima Europei, mai scrie Oikonomikos Tachydromos.
RADOR – Carolina Ciulu
