Rusia a reluat atacurile asupra infrastructurii de depozitare a cerealelor din regiunea de sud a Ucrainei, folosind drone pentru lovituri de noapte asupra silozurilor și a porturilor ucrainene aflate de-a lungul Dunării, scrie The Guardian, citând oficiali de la Kiev. Cotidianul britanic amintește că Rusia a vizat cu precădere în ultimele săptămâni porturile de la Dunăre, care se află la doar aproximativ 15 km de granița cu România, întrucât Kievul a folosit din ce în ce mai mult aceste terminale pentru transportul cerealelor către Europa, după ce Moscova a rupt un acord cheie pentru exportul pe Marea Neagră. ”În timp ce Rusia amenință navele din Marea Neagră, o rută românească oferă o cale de salvare” titrează New York Times, detaliind că în condițiile în care ”căile navigabile din Ucraina și din jurul Ucrainei devin tot mai riscante, Canalul Sulina – o întindere de apă de 40 de mile care leagă Marea Neagră de porturile românești, ucrainene și moldovenești din Delta Dunării – a menținut un flux pentru transportul cerealelor, devenind o cale vitală și sigură de salvare pentru Ucraina, datorită umbrelei de protecție a NATO”. ”Cunoscut, în afara cercurilor transportatorilor, mai degrabă ca o atracție pentru observatorii de păsări și alți iubitori de natură, canalul Sulina se află acum în atenția Statelor Unite și a Uniunii Europene ca un punct de trecere strategic, crucial pentru exportul de cereale ucrainene”, mai scrie New York Times. Pentru a accelera traficul și a reduce aglomerația, România a început să recruteze din rândul militarilor piloți maritimi care cunosc ruta și pericolele acesteia, pentru a completa lista de civili care ar putea dirija navele pe canalul Sulina către destinațiile lor, mai adaugă ziarul american. Agenția Reuters remarcă importanța portului Constanța, titrând că 8,1 milioane de tone de cereale ucrainene au fost transportate prin portul românesc de la Marea Neagră în perioada ianuarie-iulie. Această cantitate reprezintă 43% din volumul total manipulat prin portul Constanța în primele şapte luni ale acestui an, mai notează Reuters, observând că cerealele ucrainene concurează însă pentru a obține spaţiu de transport, întrucât portul se ocupă în mod tradiţional de exportul recoltelor României şi ale vecinilor săi fără ieşire la mare, inclusiv Ungaria şi Serbia. În cel mai bun an al său de dinainte de războiul din Ucraina, Constanţa a manipulat 25 de milioane de tone într-un an, dar unii operatori portuari spun că recordul va fi depăşit, deoarece mulţi au investit în creşterea capacităţii lor, mai scrie Reuters.
”O flotă militară unită din Bulgaria, Turcia și România ar putea opri Rusia la Marea Neagră”, titrează cotidianul bulgar 24Chasa, detaliind că ”această idee se aude din nou în cadrul NATO, după ce a fost respinsă o dată, în anul 2016. Atunci, propunerea a venit de la președintele României, Klaus Iohannis, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia și la creșterea Flotei Ruse de la Marea Neagră. Bulgaria și Turcia au respins-o. Iar prim-ministrul bulgar de atunci, Boiko Borisov, a declarat că vrea să vadă veliere în Marea Neagră, nu nave de război”, mai scrie ziarul bulgar. Subliniind că acum crearea unei flote comune a celor trei țări din NATO în Marea Neagră ca o modalitate de a opri Rusia este din nou de actualitate, 24Chasa notează că ideea a fost inclusă într-un raport al lordului britanic Mark Lancaster (membru al parlamentului britanic și fost ministru de stat al forțelor armate) către Comitetul de apărare și securitate al Adunării Parlamentare a NATO și a fost discutată la Summit-ul Alianței de la Vilnius. Printre alte idei discutate se numără și desfășurarea unor convoaie militare ale NATO pentru paza navelor comerciale sau ca marina turcă să asigure siguranța navelor comerciale, mai ales că președintele turc Recep Erdogan a amenințat în iulie că navele sale de război vor păzi coridorul de cereale după ce Rusia s-a retras din acord. Până acum, însă, nu s-a observat o intensificare a prezenței navelor de război turcești pe rutele comerciale și singura măsură luată de NATO este întărirea supravegherii și protecției aeriene cu ajutorul unor avioane de luptă din Grecia și Turcia, mai scrie ziarul bulgar.
La nivel global, belgienii se pot lăuda că sunt cei mai bogați din lume, după cum remarcă Le Soir, detaliind că averea mediană în Belgia se ridică la 228.594 de euro, ceea ce înseamnă că jumătate dintre adulți dețin o avere totală peste această sumă și cealaltă jumătate sub această sumă. Pe a doua poziție se situează Australia cu o avere mediană de 226.310 euro, iar pe locul al treilea Hong Kong cu 185.118 euro. Aceste date rezultă din raportul cu privire la bogăția privată globală (Global Wealth Report) realizat de băncile elvețiene UBS și Credit Suisse care mai arată, potrivit revistei Forbes, o diminuare a numărului de milionari existenți în lume în anul 2022 cu 3,5 milioane. Concret, inflația, aprecierea dolarului, dar și deprecierea activelor financiare au coborât numărul milionarilor lumii la 59,4 milioane de persoane. În fruntea listei țărilor care au pierdut cel mai mult în 2022 la nivel de bogăție individuală se află Statele Unite, urmate de Japonia, China, Canada și Australia. Cele mai mari creșteri ale bogăției private au fost înregistrate în Brazilia, India, Mexic și Rusia. Astfel, pierderea averii globale private s-a concentrat în cele mai bogate regiuni, cum ar fi America de Nord și Europa, care au pierdut împreună 10,9 trilioane de dolari, în timp ce Asia a înregistrat pierderi de 2,1 trilioane de dolari. Există însă și un efect pozitiv asupra concentrării avuției globale. Odată cu scăderea bogăției totale, inegalitatea generală a bogăției a scăzut și ea în 2022, cota deținută de cei mai bogați 1% din lume scăzând la 44,5%. În plus, previziunile par a fi optimiste întrucât raportul preconizează o creștere cu 38% a bogăției private la nivel global pentru următorii cinci ani.
Carolina Ciulu, RADOR
