După deplasările în Suedia, Danemarca și Țările de Jos, unde a obținut promisiuni privind livrarea de avioane de luptă F-16, președintele Ucrainei a ajuns în Grecia, pe agenda vizitei figurând și participarea la un dineu cu lideri ai statelor din Europa de Sud-Est şi din Balcanii de Vest, scrie La Stampa din Italia. Printre participanții la reuniunea de la Atena se află preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum şi lideri din Serbia, Muntenegru, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Kosovo, România, Bulgaria, Croaţia şi Bosnia-Herţegovina. “Summitul Balcanilor de Vest, din capitala Greciei, se va concentra pe tema extinderii UE, pe viitorul european al regiunii, pe securitatea energetică și pe sancțiunile împotriva Rusiei la care Belgradul nu a aderat”. Zelenski merge în Grecia după ce a primit promisiuni privind livrarea de avioane de luptă F-16 către Ucraina, mai arată La Stampa. Potrivit informațiilor furnizate de Ucraina, Olanda va trimite 42 de avioane de luptă, iar Danemarca, alte 19. Copenhaga își propune să trimită primele 6 avioane de vânătoare F-16 spre sfârșitul anului. Cu toate acestea, avioanele vor fi gata să apere cerul ucrainean abia la sfârșitul antrenamentului piloților de la Kiev, care a început deja dar care foarte probabil nu se va încheia înainte de începutul anului 2024, scrie Reuters. Aeronavelor F-16 li s-ar putea adăuga şi avioanele de vânătoare suedeze Gripen. Cu avioanele F-16, Ucraina și-ar putea extinde forțele aeriene cu jumătate, comentează Forbes. F-16 nu sunt avioane noi dar sistemele de zbor și senzorii au trecut printr-un proces de modernizare. În plus, avioanele sunt compatibile cu o paletă largă de muniții vestice. Dotarea cu avioane mai noi și mai performante va duce și la o reducere a pagubelor înregistrate de forțele aeriene, care au pierdut 62 de avioane în 2022 iar în acest an, odată cu utilizarea unor sisteme mai noi cu rază crescută de acțiune, au înregistrat doar șase avioane doborâte, mai notează Forbes. Rusia critică decizia privind transferul de avioane F-16 către Ucraina, avertizând că acest lucru echivalează cu o escaladare a conflictului. Potrivit CNN, ambasadorul Rusiei în Danemarca a declarat că „Acțiunile și declarațiile Danemarcei urmăresc să nu lase Ucrainei altă opțiune decât să continue confruntarea militară cu Rusia. O astfel de poziție împinge Ucraina în abis și condamnă populația sa la noi victime”. Ambasadorul a mai afirmat că „Nu va exista niciun alt rezultat în urma deciziei Danemarcei de a transfera F-16 către Ucraina. Obiectivele operațiunii militare speciale în Ucraina pentru asigurarea securității naționale a Rusiei vor fi atinse”.
Tentativele ucrainene de a forța eliminarea petrolului rusesc de pe Marea Neagră ar putea avea consecințe neintenționate pentru aliații Kievului, opinează The Financial Times. Încercările Rusiei și Ucrainei de a-și bloca reciproc exporturile de petrol prin Marea Neagră aduc aminte foarte mult de „războiul petrolierelor” care a avut loc în 1984-1988 în contextul războiului dintre Iran și Irak. “Ambele părți au încercat să-și blocheze reciproc comerțul cu petrol prin atacarea petrolierelor care se îndreptau spre porturile inamicului – inclusiv cele care navigau sub pavilionul unor state NATO, precum Regatul Unit și SUA. Au fost avariate atunci câteva zeci de nave comerciale, ba chiar și o fregată americană. Dar nu doar Rusia și Ucraina ar avea de suferit”. Atacarea terminalelor din portul Novorossisk ar duce la afectarea exportului de petrol din Kazahstan, ar lungi călătoria petrolului rusesc spre India și China, iar livrările către Turcia ar fi mult mai puțin profitabile. Dacă Ucraina va reuși să forțeze Rusia să-și redirecționeze exporturile prin Marea Baltică, de pierdut va avea nu numai Moscova, ci și clienții ei – inclusiv țări în curs de dezvoltare importante și chiar unii dintre aliații Ucrainei, conchide Financial Times.
Ungaria organizează un summit cu 15 lideri asiatici și balcanici, cu ocazia sărbătorii naționale și a Campionatelor Mondiale de atletism, notează Euronews. “Sportul a fost folosit întotdeauna ca instrument diplomatic. Iar Ungaria lui Viktor Orban nu a făcut excepţie şi pe 20 august a profitat de ocazia Campionatului Mondial de Atletism pentru a invita la sărbătorea naţională cincisprezece lideri asiatici și balcanici”. La manifestările de la Budapesta au fost prezenți, printre alții, președinții Serbiei, Turciei, Azerbaidjanului, Kârgâzstanului, Uzbekistanului, Turkmenistanului și emirul Qatarului. O miză aparte a avut întâlnirea premierului Ungariei cu președintele Turciei, discuțiile vizând, printre altele, cooperarea energetică dintre cele două țări și ratificarea aderării Suediei la NATO. Potrivit unor specialiști citați de Euronews, „Este foarte important ca Turcia să-și reia relațiile cu Occidentul. Ankara are relații excelente cu Rusia, China și Orientul Mijlociu, însă comerțul său exterior și tot comerțul său în general sunt dezechilibrate față de Occident”. În acest sens, pentru Erdoğan, Ungaria ar putea reprezenta o ”punte” către Uniunea Europeană.
În urmă cu 55 de ani, „tancurile sovietice zdrobeau visul Primăverii de la Praga”, amintește Radio Praga Internațional. În noaptea de 20 spre 21 august 1968 a început invazia Cehoslovaciei de trupele unor țări membre ale Pactului de la Varșovia, „marcând definitiv sfârșitul speranțelor legate de seria de reforme liberale și democratice care avuseseră loc în țară în anii 1960. Primăvara de la Praga a adus schimbări radicale în viața culturală și socială a Cehoslovaciei, inclusiv eliminarea cenzurii și discuții deschise despre procesele politice din anii 1950. Moscova, în schimb, a urmărit evenimentele cu neliniște. Liderul sovietic de la acea vreme, Leonid Brejnev, ar fi spus că libertatea de exprimare și democratizarea presei reprezintă o amenințare la adresa rolului de conducere al Partidului Comunist în țară”. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei/denisse
