Războiul din Ucraina, conferința statelor BRICS și deversarea apei contaminate de la Fukushima se regăsesc printre subiectele care preocupă în cea mai mare măsură presa internațională.
Opt piloți ucraineni au început deja pregătirea pe avioane F-16 în Danemarca, au anunțat marți forțele armate daneze, transmite Reuters. Cei opt piloți au sosit împreună cu 65 de tehnicieni care vor fi instruiți pentru întreținerea avioanelor. Grecia va participa și ea la pregătirea piloților ucraineni pe avioane F-16. Danemarca va furniza Ucrainei 19 avioane F-16 și-i va livra primele șase în preajma Anului Nou. Olanda, care are 42 de avioane F-16, nu a decis încă numărul de aeronave pe care le va furniza, mai precizează Reuters. Publicația ucraineană Slovo I Dilo explică, citându-l pe ministrul apărării de la Kiev, că „nu doar piloții, ci și inginerii, tehnicienii și alte persoane care planifică operațiunile ar trebui să fie instruiți pe aceste avioane. Adică este vorba despre câteva sute de oameni pentru primele avioane. Prin urmare, Ucraina va putea primi primele F-16 nu mai devreme de 6-7 luni”. Portalul european Politico subliniază că ucrainenii vor trebui să se înarmeze mai întâi cu răbdare. Instrucția piloților durează mult și nu pot exista scurtături. Conform unui pilot american, instrucția de bază ar dura 6-7 luni, la care ar trebui adăugate câte trei luni pentru lupta aeriană, respectiv atacurile la sol. Abia apoi se poate deprinde lupta în formație, deși în cazul de față poate fi o etapă opțională. Săptămânalul britanic The Economist reține că „avioanele F-16 sunt importante și din alte motive. Sosirea lor ajută la ridicarea moralului. Și, cel mai important, marchează începutul trecerii Ucrainei la o forță aeriană compatibilă cu NATO. Ceea ce va însemna mult pentru puterea militară a țării și pentru descurajarea giganticului ei adversar de la noi atacuri, odată ce războiul se va fi încheiat”.
Pe frontul diplomatic, „Bulgaria, împreună cu 10 țări din Europa de Sud-Est care au participat luni la o întâlnire informală la Atena, au dat o declarație comună în care își exprimă sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii ruse”, consemnează publicația bulgară Sega. La reuniune au participat, pe lângă conducători balcanici, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, precum și ai Ucrainei și Moldovei. „De asemenea, participanții au fost unanimi cu privire la necesitatea urgentă de a accelera drumul țărilor din Balcanii de Vest către UE.” „La împotrivirea președintelui Serbiei Aleksandar Vučić, din declarația finală a reuniunii de la Atena a fost eliminat apelul de a se impune sancțiuni Rusiei din cauza agresiunii contra Ucrainei”, menționează ziarul sârb Politika. Publicația bulgară Darik mai completează că premierul bulgar Nikolai Denkov a profitat de ocazie pentru a-i invita pe prim-miniştrii României şi Greciei la Varna pe 9 octombrie, alături de președinta Comisiei Europene și a Moldovei, pentru a discuta proiectul unui coridor de la Salonic la Constanţa, cu posibilitatea extinderii în Republica Moldova. „Ideea este de a construi pe acest traseu o infrastructură modernă de transport, comunicaţii şi energie.” Această solidaritate europeană e pusă însă la încercare de subversiunea Rusiei, avertizează revista americană Foreign Policy: „În vreme ce invazia brutală a Rusiei în Ucraina acaparează titlurile presei și conversațiile diplomatice, un efort mai discret al Kremlinului de a-și consolida hegemonia de facto asupra vecinilor Belarus, Georgia și Moldova continuă în ritm susținut”. Dintre ele, Belarus stă cel mai rău, în Georgia conducerea rusofilă e contrabalansată de populația pro-occidentală, iar Moldova „e cazul mai optimist, dar rămâne extrem de vulnerabilă la perturbările Rusiei”. Totuși, remarcă La Libre Belgique, într-o privință Moscova se subminează de una singură: „Crimele comise de foştii deţinuţi ruşi întorşi în ţară după ce au luptat în Ucraina pun în încurcătură Kremlinul. Ei au fost graţiaţi după ce s-au întors de pe front. Vladimir Putin a deschis cutia Pandorei”.
La Johannesburg are loc reuniunea grupului de ţări BRICS – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud -, relatează BBC. Președintele chinez Xi Jinping participă la reuniune, dar Putin nu e prezent, din cauza unui mandat internaţional de arestare emis pe numele lui pentru crime de război. Reuters reține că „președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a declarat marți că BRICS nu are obiectivul de a provoca alte coaliții internaționale precum G7 ori SUA, ci de a organiza așa-numitul Sud Global: «Nu vrem să fim o contrapondere la G7, G20 sau SUA»”. Rai News observă că „BRICS încearcă să se extindă, în ciuda neînțelegerilor” interne. „Începe marţi al 15-lea summit în acest format, într-o lume ale cărei echilibre sunt profund diferite de epoca în care a luat naștere acronimul. În primul rand din cauza rivalităţii tot mai mari dintre China și SUA și a invadării Ucrainei, care a rupt o mare parte din legăturile economice ale Moscovei cu Occidentul. Pe umerii celor cinci țări mai apasă şi alte probleme cruciale: economia chineză încetinește, Africa de Sud se confruntă cu o criză energetică dificilă, iar India și China au dispute de frontieră.” EUObserver apreciază că „principala temă de discuție va fi posibilitatea extinderii, deși războiul din Ucraina va fi principalul subiect neoficial, date fiind tensiunile dintre cei care au condamnat Rusia și cei care nu”. Pe de altă parte, „nu se va mai discuta adoptarea unei monede comune a BRICS, așa cum propusese Brazilia, deși pe agendă se va afla consolidarea monedelor proprii în raport cu dolarul american pentru a-și reduce dependența de el”. „O renunțare la dolar e improbabilă”, consideră The Financial Times, observând că acesta reprezintă „58% din rezervele de valută globale” și „domină în rețeaua bancară internațională și în comerțul global”. „Rusia s-a reorientat spre renminbi, dar alte state BRICS, în special India, se tem de o potențială dominație a Beijingului. Aceasta, plus restricțiile monetare, le face să fie neliniștite.”
„Japonia a decis să elibereze în mare începând de joi apa contaminată de la Fukushima, aproximativ 1,3 milioane de tone. Acesta e mărul discordiei care stârnește controverse în China și a declanșat îngrijorări grave cu privire la reputația viitoare a produselor japoneze”, relatează cotidianul italian La Repubblica. „Înainte de evacuare apa tratată va fi diluată cu apă de mare până la o patruzecime din concentrația permisă de standardele de siguranță japoneze și apoi eliberată printr-un tunel subacvatic de un kilometru. Sistemul avansat de tratare a lichidelor de la Tepco elimină majoritatea elementelor radioactive, dar nu pe toate.” Agenția Internațională a Energiei Atomice (AIEA) și-a dat avizul, argumentând că impactul radiologic asupra persoanelor și mediului va fi nesemnificativ sau „neglijabil”. Cotidianul britanic The Guardian scrie că „unii experți subliniază că centrale nucleare de pe tot cuprinsul lumii folosesc o procedură similară pentru a deversa ape uzate care conțin concentrații scăzute de tritiu și alte elemente radioactive”. Greenpeace, pe de altă parte, a calificat drept deficient procesul de filtrare și a avertizat că o cantitate „imensă” de material radioactiv va fi deversată în ocean în următoarele decenii. „Pur și simplu așa, tone de deșeuri radioactive se îndreaptă către ocean”, titrează The New York Times. Poluarea ar putea fi într-adevăr neglijabilă, dacă în cei 30 de ani cât va dura deversarea nu va interveni nici un incident neprevăzut. Dar o problemă „poate mai importantă” o constituie stabilirea unui precedent: dacă Japonia, care este cât de cât transparentă și „o forță economică și culturală respectată global” poate deversa apă radioactivă, „ce ar putea face alte guverne, chiar mai puțin transparente”? Ar putea, de exemplu, să plănuiască să „construiască două noi hidrocentrale pe Dunăre în pofida unor îngrijorări crescânde legate de impactul asupra mediului și siguranței nucleare”, semnalează Euronews. Guvernele Bulgariei și României susțin proiectul în ciuda faptului că „impactul asupra celor două maluri va fi enorm”, nu numai în privința habitatului local, dar și în aval. „Delta Dunării s-ar afla în fața unei distrugeri iminente”, estimează WWF. Aceeași organizație avertizează că „o scădere a nivelului apei ar putea afecta și centrala nucleară de la Cernavodă”. Ea „contează pe apele Dunării pentru a-și răci reactoarele. Cu cele două reactoare noi plănuite, necesarul de apă ar urma să crească, iar o alimentare insuficientă ar spori pericolul unor accidente sau i-ar putea opri funcționarea”.
Andrei Suba, RADOR
