Ucraina și-a sărbătorit cu prudență Ziua Independenței, titrează The New York Times. Autoritățile ucrainene au decis ca sărbătoarea națională să nu includă festivități publice, pe fondul preocupărilor legate de atacurile rusești, explică ziarul american. Ziua Independenței Ucrainei marchează desprinderea țării, în 1991, de Uniunea Sovietică, dar servește tot mai mult ca punct de comuniune pentru ucraineni, pentru a-și afirma identitatea și aspirațiile, opinează The Washington Post. Ucraina nu va permite ca independența să îi fie sfâșiată, a declarat președintele Volodimir Zelenski, citat de Kyiv Independent. Zelenski a subliniat că, deși majoritatea statelor lumii sunt alături de Ucraina, este important ca țara sa să fie capabilă să se apere și le-a mulțumit liderilor care au înțeles că, fără Ucraina, construirea unei comunități europene ar fi „un proiect neterminat”, citează publicația de la Kiev. În timp ce premierul norvegian Jonas Gahr Store se afla la Kiev, cu ocazia Zilei Naționale a Ucrainei, Oslo a anunțat că va furniza Kievului rachete antiaeriene Iris-T, echipamente de deminare și un pachet de ajutor de 141 de milioane de dolari pentru achiziționarea de gaz și electricitate în această iarnă, anunță Defense Post. În plus, radiodifuzorii NRK și TV2 și ziarul Aftenposten au informat că Norvegia intenționează să doneze Ucrainei avioane de luptă F-16, devenind astfel a treia țară, după Danemarca și Țările de Jos, care face o asemenea ofertă Kievului.
În același timp, în Ucraina, decesul lui Evgheni Prigojin, șeful mercenarilor Wagner, a fost salutat cu umor negru și cu bucurie, mulți reacționând prin mesaje și comentarii sarcastice, după prăbușirea în flăcări a avionului la bordul căruia s-au aflat Prigojin și câțiva dintre principalii săi subalterni, notează Politico. Moartea lui Prigojin, prezice Daily Telegraph, nu va pune capăt conflictelor dintre curentele din cadrul armatei în Rusia, iar Newsweek crede că dispariția liderului grupului Wagner este de așteptat să aibă repercusiuni pe scară largă, incluzând un posibil regres în relațiile președintelui rus Vladimir Putin cu Africa, unde mercenarii Wagner s-au angajat în numeroase afaceri, Moscova urmând să se confrunte cu dificultăți în preluarea operațiunilor africane ale grupului. Prigojin a dispărut, dar cauzele instabilității în creștere în Rusia persistă, eșecurile războiului lui Putin împotriva Ucrainei provocând nemulțumire și adâncind fisuri, pe măsură ce epurările comandanților ruși se extind, comentează The Wall Street Journal.
La Johannesburg, țările blocului BRICS s-au declarat în favoarea rezolvării pașnice a conflictului din Ucraina prin dialog și diplomație, inclusiv prin inițiativa statelor africane, se arată în declarația finală a celui de-al 15-lea summit BRICS, care conține și propuneri pentru mediere, informează Rai News. Totodată, la summit, cele cinci națiuni care formează BRICS – Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud – au decis primirea a șase noi membri, din ianuarie 2024, și anume Arabia Saudită, Argentina, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Iran, într-o încercare de a-și extinde influența globală, scrie Bloomberg. Decizia, luată prin consens, a fost anunțată de către președintele sud-african Cyril Ramaphosa, la finalul summit-ului, explică Bloomberg. Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a menționat că extinderea va crește puterea grupului de a adopta soluții creative pentru problemele globale, iar țările BRICS vor ajunge să reprezinte 36% din PIB-ul mondial și 47% din populația întregii planete, citează Daily Maverick din Africa de Sud. La rândul său, președintele chinez Xi Jinping a felicitat noii membri, considerând anunțul drept unul istoric și adăugând că arată interesul comun al sudului global, iar premierul indian Narendra Modi a declarat că alăturarea noilor membri va asigura consolidarea BRICS ca organizație, reține Daily Maverick.
„India scrie istorie” odată cu aselenizarea unei sonde în zona Polului Sudic al Lunii, titrează Courrier International. India a devenit prima țară care a aselenizat o navă spațială pe suprafața neexplorată a Polului Sudic al Lunii și a patra țară care a ajuns pe Lună, notează The Indian Express. „Misiunea sondei Chandrayaan-3 este triumful a mii de oameni de știință care au lucrat, de-a lungul deceniilor, pentru a aduce Agenția spațială indiană acolo unde este astăzi și a face din India o putere spațială”, elogiază The Indian Express și precizează că bugetul misiunii nu a depășit 75 de milioane de dolari. Aselenizarea sondei spațiale indiene la Polul Sudic al Lunii atrage atenția asupra potențialului de exploatare selenară și a legalității exploatării resurselor de pe Lună, atenționează The Wall Street Journal, iar Foreign Policy adaugă că misiunea reușită de aselenizare este un mare pas geopolitic pentru India, venit în urma unui eșec al Rusiei, și ar putea accelera o cursă spațială de lungă durată.
Cristina Zaharia
