Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflației din Zona Euro a rămas stabilă, sfidând așteptările privind o încetinire, titrează The New York Times. Este important că inflația de bază, care este văzută ca un punct de referință pentru evoluțiile viitoare, a fost mai slabă decât estimările, notează Politico. Totuși, în UE scade încrederea în perspectivele economice, atenționează Euronews și adaugă că datele publicate la Bruxelles indică şi o reducere a așteptărilor cu privire la tendința ocupării forței de muncă, în special în sectoarele serviciilor, construcțiilor și comerțului cu amănuntul.
Pe frontul din Ucraina, după trei luni de progrese lente în contraofensiva sa, susținută de Occident, Kievul și-a accelerat forța de-a lungul liniei sale principale de atac, anunță The Wall Street Journal. Unul dintre obiectivele contraofensivei ucrainene, precizează Le Point, este tăierea unității teritoriilor ocupate de armata rusă, care constituie un pod de uscat, la marginea Mării Azov, către Crimeea anexată de Rusia, zonă esențială pentru logistica aprovizionărilor rusești. Crimeea rămâne marele premiu, în eforturile Ucrainei de a învinge armata rusă, a declarat fostul comandant al armatei americane în Europa, Ben Hodges, pentru Newsweek.
La Toledo, în Spania, la Reuniunea informală a miniştrilor apărării și de externe din statele membre ale Uniunii Europene, organizată de președinția spaniolă a Consiliului UE, oficialii europeni și-au reiterat sprijinul ferm pentru Ucraina, informează El Pais. Invitat la reuniune, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, ajuns la Toledo după vizite la Paris și la Praga, a solicitat tuturor statelor membre ale UE care operează avioane F-16 să se alăture Țărilor de Jos, Danemarcei și Norvegiei, pentru a contribui la coaliția de aviație nu numai prin instruire, ci și cu aeronave, reține El Mundo. La reuniunea din orașul spaniol, ministrul leton al Apărării, Ināra Mūrniece, a declarat că ţara sa alocă mai mult de 1% din PIB pentru a oferi Ucrainei asistență umanitară și militară și a susţinut creșterea finanțării pentru nevoile Ucrainei din resursele Instrumentului european pentru pace, notează RBC, de la Kiev, și aminteşte că Letonia este unul dintre cei mai activi aliați ai Ucrainei, oferind Kievului atât asistență militară, cât și politică, iar Riga a anunţat că a a transferat Kievului încă un elicopter de tip Mi-17. La rândul său, UE consideră formarera piloților ucraineni pe avioane de luptă F-16 ca parte a misiunii sale de instruire și analizează opțiunea creșterii numărului de soldați ai Kievului supuși acestui program, de la 30.000 la 40.000, menționează 20 Minutos. În plus, ajutorul economic va continua să se adauge celui militar și, din acest motiv, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a propus statelor membre posibilitatea de a majora Fondul european de sprijin pentru pace la 20 de miliarde, cu 5 miliarde pe an, până în 2027, adaugă ziarul spaniol. În același timp, ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a avut o întâlnire bilaterală cu omoloful său român, Angel Tîlvăr, în cadrul căreia au fost trecute în revistă obiectivele Președinției spaniole a Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, misiunile în Africa și contribuția Spaniei la securitatea flancului estic al NATO și a Mării Negre, ministrul spaniol asigurând că țara sa își va continua prezența militară în România, ca parte apărării flancului estic al NATO, reține Atalayar.
O altă problemă majoră de pe agenda înalților oficiali reuniți la Toledo a fost reprezentată de tensiunile politice din Africa, amplificate de loviturile de stat din Niger și din Gabon, notează El Diario, iar Cadena Ser subliniază că Spania, la fel ca restul țărilor europene, acordă prioritate soluțiilor diplomatice, dialogulului, dar și sancțiunilor economice. Occidentul ar trebui să fie îngrijorat de instabilitatea din Africa, opinează The Telegraph, amintind că puciuri similare celor recente au mai avut loc și în Mali, Guineea, Burkina Faso și Ciad. Pe termen mai lung, această instabilitate s-ar putea răsfrânge asupra Vestului, unele părți ale Africii amenințând să devină sanctuare ale teroriștilor, mai mult chiar, dacă guvernele africane nu pot crea condițiile pentru prosperitatea așteptată de populație, actuala criză a migrației s-ar putea să nu fie decât o mostră a evenimentelor ce vor urma, atenționează ziarul britanic. În unele țări, Rusia și Grupul Wagner au umplut vidul lăsat în urmă de foste puteri coloniale, precum Franța, și și-au asigurat acolo contracte profitabile pentru resurse naturale, în schimbul ajutorului de securitate pentru noile regimuri, detaliază ziarul britanic. Dar fundalul e ocupat de o luptă chiar mai amplă pentru influență în zone vaste ale planetei, o luptă între democrații și autocrații, pe care e cât se poate de posibil ca lumea liberă să o piardă, avertizează The Telegraph. (Cristina Zaharia)/czaharia/dstanesc
