Ultimele atacuri, vizând o serie de porturi de pe Dunăre, survin înaintea unor tratative între Putin și Erdoğan vizând reluarea acordului pe tema cerealelor de la Marea Neagră
FINANCIAL TIMES (Marea Britanie); 4 septembrie 2023 – Ucraina a pretins că cel puțin un atac cu drone rusești, lansat în cursul nopții asupra unuia dintre porturile sae din Delta Dunării, a făcut ca ele să cadă pe celălalt mal al fluviului, pe teritoriul României, o țară membră a NATO, incidentul putând marca o gravă escaladare a invaziei pe scară largă a Moscovei asupra țării sale vecine.
Presupusul incident s-ar fi semnalat pe măsură ce forțele rusești împresurau porturile dunărene de la granița cu România pentru a doua noapte consecutiv, acestea fiind cele mai recente dintr-o campanie menită să îngreuneze capacitatea Kievului de a putea exporta cereale pe piețele de pe glob.
Luni, Ministerul Apărării din România a respins categoric informațiile. Doi oficiali ucraineni au declarat pentru Financial Times că nu este prima oară când are loc un asemennea incident, dar ei au refuzat să explice de ce Bucureștiul neagă incidentul.
Atacurile cu drone au survenit cu doar câteva ore înainte ca președintele Vladimir Putin să se întâlnească cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, la Soci, pentru convorbiri pe tema reluării acordului înlesnit de ONU și de guvernul de la Ankara, un acord care permitea exporturile ucrainene de cereale prin porturile de la Marea Neagră.
Într-un mesaj postat pe Facebook, Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, a calificat incidentul drept o nouă confirmare a faptului că teroarea rachetelor rusești pune în mare pericol nu doar securitatea Ucrainei, ci și pe cea a statelor vecine, inclusiv state membre ale NATO.
Incidente similare au amenințat să extindă războiul și în țările NATO. În luna noiembrie a anului trecut, resturi de rachete, provenite în urma unor presupuse atacuri aeriene rusești, au aterizat în Polonia. Ucraina a mai susținut că, în diveerse ocazii, Rusia a lansat rachete de croazieră în spațiul aerian al Moldovei sau de-alungul frontierei acesteia, dorind să se sustragă apărării aeriene din această țară.
Într-o declarație de pe portalul său, Ministerul român al Apărării a declarat că “niciodată, mijloacele de atac… nu au reprezentat amenințări militare directe la adresa teritoriului național al României sau asupra apelor sale”, ministerul adăugând că Bucureștiul a urmărit evenimentele începând de sâmbătă, când a fost lansată ultima serie de atacuri.
Andrii Iermak, șeful de Stat Major al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că există noi sisteme de apărare antiaeriană și de armament ofensiv, cum ar fi rachetele cu rază lungă din partea aliaților occidentali, care sunt necesare pentru a elimina definitiv forțele rusești de pe teritoriul ucrainean.
Oleg Kiper, guvernatorul din Odessa, o regiune de pe teritoriul urcainean aflată în nord-vestul Mării Negre, a precizat că, luni, în regiunea Izmail, au fost interceptate 17 atacuri cu dronne, “dar, din nefericire, au fost și atacuri reușite”, care au lovit depozite și capacități de producție, mașini agricole și aparatură destinată întreprinderilor industriale.
Tudor Cernega, primarul localității Cetalchioi, din România, a declarat că, în regiunea Izmail, s-au semnalat bombardamente “grele”, după care a adăugat: “Dar în privința vreunei drone în România – nu, nu, nu. Până acum, nu am cunoștință de așa ceva”.
Nu s-a putut estima imediat cum ar putea incidentul afecta tratativele lui Putin cu Erdoğan pe tema reintrării în vigoare a acordului pe tema cerealelor de la Marea Neagră, convenit în iulie 2022. Rusia s-a retras din acord cu două luni în urmă, invocând niște garanții nerespectate, respectiv, cele vizând exportul îngrășămintelor sale chimice pe piețele internaționale.
De atunci, Kievul a pus la încercare blocada impusă de Moscova asupra porturilor sale, lansând unilateral un coridor maritim prin care au putut să treacă patru vase.
Sandu-Valentin Mateiu, un analist în probleme de apărare, totodată fost comandant de navă și ofițer al serviciilor de informații, a declarat că este absolut plauzibil ca o dronă să fi lovit România.
“România a încercat să evite o escaladare atâta vreme cât nu apare un pericol real”, a a spus Mateiu. “Asta este linia de urmat. Vom fi precauți, extrem de diplomați până când amenințarea la adresa teritoriului și a apelor noastre devine una reală”.
El a spus că este puțin probabil ca un atac asupra României, dacă el ar avea totuși loc, să fie intenționat.
“Rusia știe că NATO va apăra și ultimul centimetru din teritoriul său. România nu va căuta să creeze probleme și să o activeze (este vorba despre clauza NATO pe tema apărării colective) atâta vreme cât atacul nu reprezintă un pericol real pentru poporul nostru”.
“Rusia nu va încerca să atace nici podul de la Giurgulești”, el referindu-se la o cale ferată și la o șosea peste Dunăre, prin orașul moldovenesc de frontieră Giurgiulești, folosit în exportul cerealelor ucrainene prin România.
Articol de Roman Olearchyk – Kiev și Marton Dunai – Budapesta
https://www.ft.com/content/4ff04e76-6369-45b8-adc5-092cf08f5e78
Traducerea: Alexandru Danga/adanga/czaharia
