Presa internațională continuă să comenteze eșecul întâlnirii de luni dintre Putin și Erdogan pe tema exporturilor ucrainene de cereale, dar se concentrează și asupra unei posibile întâlniri dintre președintele rus și liderul nord-coreean Kim Jong-un.
”Fum negru la Soci: Putin nu cedează în negocierile cu Erdogan privind grâul ucrainean”, titrează agenția italiană Ansa, în timp ce Die Zeit consideră că ”Blocând exportul produselor agricole ucrainene, Putin urmărește în mod cinic obiective politice și economice clare, adică vrea să arate că nu există niciun motiv pentru ca Moscova să se teamă de sancțiuni”. Marți, Erdogan a primit și refuzul Kievului la cererea ca Ucraina să-și modereze poziția în negocierile pentru revenirea Rusiei în acordul pentru transportul cerealelor pe Marea Neagră. Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a subliniat pentru agenția Reuters că Rusia este ”extrem de interesată” de distrugerea porturilor maritime şi a infrastructurii de transport, cu scopul de a deconecta Ucraina de la piața mondială a cerealelor. Însă, în ciuda dificultăților și a atacurilor rusești, exporturile ucrainene de produse alimentare au crescut cu 16% în luna augut, constată Euronews, adăugând că porturile de la Dunăre rămân cele mai eficiente în acest scop.
Pe de altă parte, liderul nord-coreean Kim Jong-un s-ar pregăti să efectueze o vizită în Rusia, în timp ce Statele Unite avertizează cu privire la o înțelegere între cele două țări pe tema armamentului, notează Bloomberg. New York Times, prima publicație care a scris despre posibilitatea acestei întâlniri, citând informații din partea unor oficiali americani, detaliază că discuțiile dintre Kim Jong-un și Vladimir Putin ar viza eventualitatea aprovizionării Rusiei cu mai mult armament, necesar războiului său din Ucraina, dar și o serie de planuri de cooperare în sectorul militar. Mai concret, Putin dorește ca președintele Kim să aprobe trimiterea în Rusia a unor obuze de artilerie și a unor rachete antitanc, iar Kim ar dori ca Rusia să îi ofere Coreei de Nord tehnologie modernă pentru sateliți și pentru submarinele sale nucleare, dar și ajutor alimentar pentru țara sa tot mai săracă. ”De ce sunt atât de disperați Vladimir Putin și Kim Jong-un de a se ajuta reciproc?” se întreabă The Independent, iar răspunsul poate fi rezumat foarte simplu: din cauza izolării cu care cei doi lideri se confruntă la nivel internațional.
Între timp, vremea extremă cuprinde Europa, constată Washington Post, notând că după incendiile de pădure cu o durată istorică în această vară, țările mediteraneene, precum Spania și Grecia, se confruntă cu un val de inundații amplificate de schimbarea climatică. În Grecia, meteorologii vorbesc despre probabil cele mai abundente precipitații cu care țara s-a confruntat cel puțin în istoria cunoscută, avertizând că modelele de prognoză pentru următoarele ore sunt fără precedent, putând transforma mari părți din zonele de câmpie din centrul țării în adevărate lacuri, scrie To Vima. Kathimerini relatează despre 5 persoane date dispărute în zona Volos, despre 300 de turiști blocați pe aeroportul din insula Skiathos, dar și despre uriașe pagube materiale, cum ar fi prăbușirea unui pod sau unei părți a unui cămin de bătrâni care a fost, în cele din urmă, evacuat.
În Marea Britanie, premierul Sunak se află sub presiune din cauza reducerii finanțării școlilor în plină criză legată de structura de rezistență a clădirilor, constată The Guardian. În timp ce reprezentanții guvernului acuză calitatea proastă a betonului din care acestea au fost construite în urmă cu mai multe decenii, reprezentanți din domeniul educației acuză că deși ar fi trebuit să reabiliteze 300 de clădiri școlare, actualul guvern a redus numărul acestora la doar 50. În ciuda începerii cursurilor noului an, peste 150 de școli au fost închise din cauza pericolului de a se prăbuși, însă există riscul ca numărul lor să crească, scrie și Washington Post. Tot în Marea Britanie, orașul Birmingham, cea mai mare autoritate locală din Europa, potrivit Bloomberg, și-a declarat falimentul întrucât nu mai face față cheltuielilor fără ajutorul guvernului. Primarul orașului a avertizat că și alte municipalități vor ajunge în aceeași situație din cauza creșterii costurilor sociale și a inflației, notează BBC.
Germania, la rândul ei, își propune să revină la ”normalitatea bugetară” remarcă Les Echos, detaliind că pentru prima dată după criza Covid din 2020, ministrul german de finanțe a prezentat în parlament un buget menit să respecte așa-numita lege ”de ținere în frâu a îndatorării”. Această regulă de aur, înscrisă în Constituție în anul 2011, interzice statutului german să se împrumute mai mult de 0,35% din PIB, mai explică ziarul francez. Pe de altă parte, Germania crește ajutoarele sociale, iar jumătate din germani consideră că nu mai merită să lucrezi, constată cotidianul italian Avvenire. Începând de anul viitor, indemnizația de șomaj va ajunge la 563 de euro pe lună, o sumă care nu este prea mare, având în vedere nivelul costului vieții în Germania, dar la aceasta se adaugă acoperirea de asemenea de către stat a chiriei și a asigurărilor de sănătate. Astfel, suma totală a beneficiilor sociale se apropie de cea a salariului minim, generând disensiuni în societate. Potrivit unui sondaj realizat pentru revista Bild, 52% dintre germani consideră că, în aceste condiții, nu mai merită să lucrezi cu normă întreagă.
Carolina Ciulu, RADOR
