Vara (lunile iunie-iulie-august) a cunoscut cele mai ridicate temperaturi medii globale măsurate vreodată, a anunțat, miercuri, Observatorul european Copernicus, pentru care 2023 va fi probabil cel mai călduros an din istorie.
Canicula, secetele, inundațiile sau incendiile au lovit Asia, Europa și America de Nord în această perioadă, în proporții dramatice și adesea fără precedent, cu costul lor în vieți omenești și în daune aduse economiilor și mediului.
Nici emisfera sudică, unde multe recorduri de căldură au fost depăşite în mijlocul iernii australe, nu a fost cruțată.
„Sezonul iunie-iulie-august 2023”, care corespunde verii din emisfera nordică, unde trăiește marea majoritate a populației lumii, „a fost de departe cel mai tare înregistrat în lume, cu o medie globală a temperaturii de 16,77°. C”, a anunțat Copernicus. Temperatura a fost cu 0,66°C peste mediile pentru perioada 1991-2020, deja marcată de creșterea temperaturilor medii pe tot globul din cauza încălzirii globale cauzate de activitatea umană. Și cu mult peste – în jur de 2 zecimi – recordul anterior din 2019.
„Prăbușirea climatică a început”, a declarat șeful ONU, António Guterres, într-un comunicat.
Iulie a fost cea mai fierbinte lună măsurată vreodată, august 2023 este acum a doua, precizează Copernic. Iar în primele opt luni ale anului, temperatura medie a globului este „cu doar 0,01°C după cea din 2016, anul cel mai călduros măsurat vreodată”. Dar acest record atârnă de un fir de aţă, având în vedere previziunile sezoniere și revenirea în forţă în Pacific a fenomenului climatic El Niño, sinonim cu încălzire suplimentară.
Și „ţinând cont de excesul de căldură de la suprafața oceanelor, este probabil ca 2023 să fie cel mai călduros an (…) pe care l-a cunoscut omenirea”, a declarat pentru AFP Samantha Burgess, șef adjunct al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S).
Baza de date Copernicus datează din 1940, dar poate fi comparată cu climatele mileniilor trecute, stabilite folosind inele de copaci sau miezuri de gheață și sintetizate în cel mai recent raport al grupului de experți în climă al ONU (GIEC).
Pe această bază, „cele trei luni pe care tocmai le-am trăit sunt cele mai fierbinți de aproximativ 120.000 de ani, adică de la începutul istoriei omenirii”, spune doamna Burgess.
În ciuda a trei ani succesivi de La Niña, fenomenul opus lui El Niño care a mascat parțial încălzirea, anii 2015-2022 au fost deja cei mai călduroși măsurați vreodată.
Supraîncălzirea mărilor lumii, care continuă să absoarbă 90% din excesul de căldură cauzat de activitatea umană încă din epoca industrială, joacă un rol major în acest fenomen.
Din aprilie, temperatura medie a suprafeței lor a evoluat la niveluri de căldură fără precedent.”Din 31 iulie până pe 31 august”, aceasta chiar „a depășit în fiecare zi recordul anterior din martie 2016”, notează Copernicus, atingând pragul simbolic fără precedent de 21°C, foarte clar deasupra tuturor arhivelor.
„Încălzirea oceanelor duce la încălzirea atmosferei și la o creștere a umidității, ceea ce determină precipitații mai intense și o creștere a energiei disponibile pentru ciclonii tropicali”, subliniază Samantha Burgess.
Supraîncălzirea afectează și biodiversitatea: „sunt mai puțini nutrienți în ocean și mai puțin oxigen” fapt care amenință supraviețuirea faunei și florei, adaugă omul de știință, care citează și albirea coralilor, proliferarea algelor dăunătoare sau „potențialul colaps al ciclurilor reproductive”.
„Temperaturile vor continua să crească atât timp cât nu vom închide robinetul de emisii”, în principal din arderea cărbunelui, petrolului și gazului, amintește Samantha Burgess cu trei luni înainte de COP28 din Dubai.
Această Conferință Climatică a Națiunilor Unite, unde se anunţă o luptă acerbă pentru sfârșitul combustibililor fosili, ar trebui să readucă omenirea pe traiectoria acordului de la Paris: să limiteze încălzirea globală la mult sub 2°C și, dacă este posibil, la 1,5 °C comparativ cu epoca preindustrială./rcostea
(www.lesoir.be – 6 septembrie)
