Un summit de două zile a început miercuri în România, reunind 12 state membre ale Uniunii Europene situate între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, „în contextul în care aceste state – în mare parte fost comuniste – intenționează să își consolideze legăturile pe fondul războiului Rusiei din Ucraina”, comentează Associated Press. Inițiativa celor Trei Mări își propune să îmbunătățească interconectivitatea în domeniile transporturi, energie și digital. Adresându-se inițiativei prin intermediul unei legături video, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că recentele atacuri ale Rusiei asupra porturilor dunărene ale Ucrainei sunt „la granița celor trei mări ale noastre”, referindu-se la un atac recent cu drone rusești asupra portului dunărean Izmail. Ministrul român al Apărării, Angel Tilvar, a declarat că se pare că bucăți de dronă au fost găsite pe teritoriul țării sale, membră NATO. Potrivit Reuters, declarația ministrului român vine la două zile după ce Ucraina a susținut că drone rusești au explodat pe teritoriul unei țări membre NATO. Oficiali români au infirmat inițial relatările privind prăbușirea unor drone rusești pe teritoriul României și au susținut că atacurile rusești în Ucraina învecinată nu au reprezentat o amenințare directă. Președintele României, Klaus Iohannis, afirmase că dacă se confirmă existența resturilor unei drone rusești, acest lucru ar însemna o încălcare flagrantă. Potrivit AFP, președintele Iohannis a notificat apoi NATO în legătură cu un incident în care bucăți din ceea ce ar putea fi o dronă rusească au căzut pe teritoriul românesc. Într-un comunicat emis pe această temă, NATO își exprimă „ferma solidaritate cu România. Continuăm să monitorizăm îndeaproape situația și rămânem în contact strâns cu aliatul nostru România”.
Statele Unite urmează se participe în perioada următoare la exerciții militare comune în Armenia și Republica Moldova, două țări aflate în apropierea Rusiei, ceea ce generează nemulțumire și îngrijorare la Moscova. Potrivit Reuters, „Armenia a anunțat că va găzdui un exercițiu militar comun cu Statele Unite săptămâna viitoare, într-un context marcat de tensiuni militare cu Azerbaidjanul vecin și de fricțiuni deschise în relația sa cu Rusia”. Ministerul armean al Apărării a afirmat că scopul exercițiului „Eagle Partner 2023” din 11-20 septembrie este pregătirea forțelor sale pentru a participa la misiunile internaționale de menținere a păcii. „Decizia vine într-un moment de intensă nemulțumire armeană față de aliatul său Moscova. Prim-ministrul Nikol Pașinian a acuzat Rusia, distrasă de războiul cu Ucraina, că nu a reușit să protejeze Armenia împotriva a ceea ce el a numit o agresiune continuă din partea Azerbaidjanului. În ciuda dimensiunii reduse a exercițiului, Rusia a spus că îl va urmări cu atenție. Moscova are o bază militară în Armenia și se consideră o putere proeminentă în regiunea Caucazului de Sud, care până în 1991 a făcut parte din Uniunea Sovietică”, mai scrie Reuters. Aproape simultan, în perioada 10 – 22 septembrie, în Republica Moldova vor avea loc aplicațiile militare Fire Shield/Rapid Trident – 2023, informează portalul de știri Unimedia.md. „La exercițiu vor participa circa 500 de militari moldoveni, români şi americani. Antrenamentele au ca scop dezvoltarea capabilităţilor şi ridicarea nivelului de interoperabilitate între armatele participante”, anunță Ministerul Apărării.
Regatul Unit urmează să declare grupul Wagner drept organizație teroristă, notează The Guardian. „Un proiect de ordonanță, ajuns în parlament, declară drept ilegale calitatea de membru sau sprijinul acordat acestei grupări rusești pe teritoriul Regatului Unit. Grupul a avut un rol important în invazia Rusiei din Ucraina încă de la lansarea acesteia, în februarie 2022″. Home Office a precizat că decizia a fost luată pentru ca gruparea să fie inclusă în așa-zisul Terrorism Act 2000, dată fiind „natura acesteia și amploarea activității sale, precum și în contextul amenințării pe care ea ar reprezenta-o la adresa cetățenilor britanici din străinătate”. Ministrul de Interne, Suella Braverman, a declarat: „Wagner este o organizație violentă și distructivă, care a acționat ca pârghie militară a Rusiei lui Vladimir Putin în străinătate”.
Din politica europeană, presa reține detalii legate de procesul dificile de aderare a Ankarei la UE. „Turcia trebuie să înregistreze progrese în materie de democraţie pentru ca negocierile de aderare la Uniunea Europeană să poată fi reluate”, a afirmat la Ankara, comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, citat de AFP. Într-o conferință de presă comună cu ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, Varhelyi a atras atenția că ”Negocierile de aderare sunt în prezent într-un punct mort. Pentru reluarea lor, există criterii foarte clare care trebuie luate în calcul, acestea fiind legate de democraţie şi statul de drept”. La rândul său, șeful diplomației de la Ankara, citat de ziarul turc Sabah, a declarat că „Așteptăm din partea Uniunii Europene să demonstreze voința necesară pentru dezvoltarea relațiilor noastre”. „UE trebuie sa privească Turcia ca o țară candidată care își negociază procesul de aderare și trebuie să îndeplinească cerințele din cadrul acestui proces. Liberalizarea regimului vizelor se află printre așteptările noastre. Eliminarea vizelor va intensifica dialogul interuman și va contribui, fără îndoială, la eliminarea problemelor și prejudecăților care apar în procesul de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. În plus, am reiterat faptul că simțim nevoia de o intensificare a cooperării în ceea ce privește o distribuție mai justă a poverii în combaterea migrației ilegale”.
India și-ar putea schimba oficial numele din 18 septembrie, scrie 20 Minutos din Spania. „India, într-o sesiune specială a Parlamentului care va avea loc pe 18 septembrie, ar putea lua decizia de a-și schimba numele în „Bharat” în mod constituțional. Prim-ministrul indian Narendra Modi, într-o primă mișcare în favoarea schimbării, a folosit numele Bharat pe invitațiile la cină pe care le-a trimis liderilor străini la summitul G-20″. Președintele Baroului de la Curtea Supremă, Adish Aggarwala, a explicat că „guvernul Modi a luat toate măsurile necesare pentru a face din India un adevărat Bharat”. „Vom înflori în continuare sub numele de Bharat. Numele India a fost dat de britanici”, adaugă el. Cuvântul ales pentru schimbare este, în realitate, un alt nume dat Indiei de ani de zile și care apare reflectat în textele antice, amintește 20 Minutos.
Recordurile de temperatură înregistrate în această vară ar putea face din 2023 cel mai călduros an din istorie, notează Le Soir. „Temperaturile medii globale pe parcursul celor trei luni de vară (iunie-iulie-august) au fost cele mai ridicate măsurate vreodată, a anunțat Observatorul european Copernicus. Canicula, secetele, inundațiile sau incendiile au lovit Asia, Europa și America de Nord în această perioadă, în proporții dramatice și adesea fără precedent, cu costul lor în vieți omenești și în daune aduse economiilor și mediului”. Sezonul iunie-august 2023, care corespunde verii din emisfera nordică, unde trăiește marea majoritate a populației lumii, „a fost de departe cel mai tare înregistrat în lume, cu o medie globală a temperaturii de 16,77° C”, a anunțat Copernicus. Temperatura a fost cu 0,66°C peste mediile pentru perioada 1991-2020, deja marcată de creșterea temperaturilor medii pe tot globul din cauza încălzirii globale generate de activitatea umană. În acest context al fenomenelor meteo extreme, ciclonul „Daniel” produce furtuni, inundații și victime în Grecia, Bulgaria și Turcia, informează Euronews. Zonele Mării Negre din Bulgaria și Turcia şi multe insule grecești au fost lovite de furtunile care au provocat inundații și numeroși șapte morți. Ciclonul se îndreaptă acum spre alte zone din sudul Europei, spre coastele italiene ale Mării Ionice, în regiunile Puglia și Calabria.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
