Contraofensiva ucraineană înregistrează ”progrese tangibile” împotriva Rusiei, a declarat secretarul de stat american, Antony Blinken, într-un interviu pentru NBC News, cu prilejul vizitei efectuate miercuri și joi în Ucraina. El a recunoscut dificultatea de a menține atenția opiniei publice asupra conflictului, dar a respins în același timp temerile că sprijinul american pentru Kiev s-ar putea reduce. Dimpotrivă, potrivit New York Times, Blinken a promis un nou ajutor în valoare de 1 miliard de dolari, care dincolo de echipamente militare pentru contraofensiva Ucrainei, include și ajutor financiar și umanitar pentru a ajuta la „reconstruirea unei țări libere, rezistente și prospere” după război, după cum a subliniat Blinken la o conferință de presă comună cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba. Totuși, Le Figaro observă că în pachet se prevede și furnizarea de ”muniție controversată”. Este vorba de muniție cu uraniu sărăcit capabilă să perforeze blindaje, dar contestată din cauza riscurilor toxice pentru militari și populație. Cotidianul francez notează și reacția Moscovei care ”a tunat și fulgerat” împotriva Washingtonului, susținând că această decizie reprezintă „un semn clar al inumanității” Statelor Unite. Le Figaro amintește totodată de uciderea a cel puțin 17 civili în urma unui atac rusesc asupra unei piețe din estul Ucrainei, la câteva ore după ce Blinken a sosit la Kiev. ”Imaginile camerelor video arată o stradă liniștită plină de magazine pe care brusc se aude șuieratul unui proiectil, urmat de o explozie foarte puternică”, descrie Le Figaro momentul atacului.
Pe de altă parte, continuă relatările presei internaționale și reacțiile cu privire la descoperirea unor presupuse resturi ale unei drone rusești pe teritoriul României. ”NATO nu are niciun indiciu că resturile de dronă găsite pe teritoriul României au fost cauzate de un atac deliberat al Moscovei asupra României”, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de Reuters. Avertizând că acest fapt ”demonstrează riscurile de producere a unor incidente sau accidente”, Stoltenberg a mai subliniat și că ”indiferent de rezultatele” investigațiilor, „asistăm la o mulțime de lupte și atacuri aeriene în apropierea granițelor NATO, așa cum au demonstrat alte evenimente în Polonia și în alte zone”, prin urmare ”monitorizăm cu atenție ceea ce se întâmplă și am crescut prezența în partea de est a alianței”, notează și La Repubblica. New York Times citează declarația președintelui Klaus Iohannis potrivit căreia prezența unor resturi de drone rusești în România, „ar fi absolut inacceptabilă, reprezentând totodată o gravă încălcare a suveranității și integrității teritoriale a României, un stat aliat al NATO”. Cotidianul american mai scrie că ”în calitate de membră a NATO, România este inclusă în angajamentul alianței conduse de SUA cu privire la securitatea colectivă, care obligă toate țările membre să intervină în numele oricărui stat care cere ajutor în eventualitatea unui atac. Dar, în privința resturilor de drone găsite marți, România a evitat orice aluzie la invocarea Articolului 5 din Tratatul NATO – condiția principală înscrisă în pactul comun de apărare”, conchide New York Times. Washington Post notează că ”oficiali de la cartierul general al NATO și-au exprimat solidaritatea față de România” și îl citează pe purtătorul de cuvânt Dylan White care amintește că „începând de anul trecut, ripostând în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, NATO și-a sporit semnificativ prezența în regiunea Mării Negre”. „Continuăm să urmărim situația îndeaproape și rămânem în strâns contact cu România, aliata noastră”, a mai subliniat purtătorul de cuvânt interimar al NATO, citat de asemenea de Washington Post.
Agresiunea rusă a fost condamnată și de țările Inițiativei celor Trei Mări, care într-o declarație comună adoptată la summitul de la București a promis sprijin pentru Ucraina și dorința de a juca un rol-cheie în reconstrucția țării la sfârșitul războiului, transmite Radio Free Europe. The Odessa Journal scrie că Ucraina a obținut statutul de stat participant asociat ceea ce reprezintă un pas înainte spre dezvoltarea logisticii și a facilităților de export pentru produsele ucrainene. ”O mai bună conectivitate a regiunii va aduce beneficii atât ţărilor noastre, cât şi UE în ansamblu. Acest lucru înseamnă oportunităţi economice şi o calitate mai bună a vieţii pentru cetăţenii noştri, precum şi o Uniune Europeană mai unită şi mai puternică, mai bine pregătită pentru provocările actuale şi viitoare”, a fost și mesajul transmis la summitul de la București de vicepremierul bulgar, Maria Gabriel, citată de Novini. Totodată, Maria Gabriel a subliniat importanţa aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, care va contribui la realizarea obiectivelor Iniţiativei celor Trei Mări, mai scrie publicația bulgară. ”Inițiativa celor trei mări este motorul Europei de Est” a susținut, la rândul său, președintele Poloniei, Andrzej Duda, citat de Polskie Radio. În discursul susținut la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat de asemenea la București, joi, Duda a subliniat că țările cuprinse între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică ”reprezintă motorul estic al Uniunii Europene și un refugiu sigur pentru investitori în vremuri tulburi”.
RADOR – Carolina Ciulu
