Presupuse fragmente ale unei drone rusești au fost găsite pe teritoriul României, după cum au declarat, miercuri, oficiali din această țară membră NATO, după zile întregi în care au negat că astfel de fragmente ar fi putut cădea între frontierele sale în timpul bombardamentelor Moscovei din Ucraina vecină.
„Dacă se confirmă că fragmentele găsite ar aparține unei drone rusești, asta ar însemna o gravă încălcare a suveranității și a teritoriului României, un aliat NATO”, după cum a declarat președintele român, Klaus Iohannis. El a spus că a fost inițiată o anchetă pentru a se constata locul exact unde au căzut fragmentele respective.
Oficialii români nu au insinuat că fragmentele ar fi fost rezultatul unui atac intenționat care ar putea duce la o ripostă din partea NATO. Dar actualul incident, ca și altele cu fragmente de drone care au căzut în țări din apropierea frontierei Ucrainei, scoate în evidență riscurile continue ale unei agravări a situației.
Oficiali de la cartierul general al NATO și-au exprimat solidaritatea față de România.
„Începând de anul trecut, ripostând în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, NATO și-a sporit semnificativ prezența în regiunea Mării Negre”, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt Dylan White. „Continuăm să urmărim situația îndeaproape și rămânem în strâns contact cu România, aliata nostru”.
În ultimele săptămâni, Rusia și-a întețit atacurile asupra porturilor ucrainene și asupra silozurilor de pe malurile Dunării – un fluviu care curge de-a lungul frontierei româno-ucrainene înaintea vărsării sale în Marea Neagră. Miercuri, Iohannis a calificat atacurile asupra infrastructurii drept o „crimă de război”.
Apropierea atacurilor de România a îngrijorat NATO, pentru care, potrivit unei clauze legate de apărarea reciprocă, un atac asupra unui stat membru poate fi considerat ca fiind un atac asupra tuturor celorlalte state.
Miercuri, liderii europeni s-au reunit la București pentru un summit dinainte planificat, menit să întărească relațiile în fața agresiunii Rusiei pe continent.
Descoperirea fragmentelor de drone a survenit după ce, luni, Ministerul Apărării din România „respinsese categoric” afirmațiile oficialilor ucraineni, potrivit cărora o dronă ar fi căzut pe teritoriul țării sale.
În pofida acestei negări, anchetatorii au căutat, „timp de câteva zile”, fragmente de dronă în zonele de frontieră, după cum a declarat Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării.
Potrivit oficialilor, anunțul de miercuri nu a însemnat neapărat o schimbare a situației, având în vedere că atacurile au continuat, și nu s-a putut afla exact când au căzut fragmentele respective.
Potrivit declarațiilor Ministerului Apărării, fragmentele au fost găsite în apropierea satului Plauru. Satul se află pe malul celălalt al Dunării, vis-a-vis de Izmail, un oraș ucrainean care, potrivit oficialilor din zonă, în ultimele zile, a fost deseori ținta atacurilor rusești. Ministerul a mai spus că vor fi luate măsuri suplimentare în vederea întăririi capacității de monitorizare și de securizare a spațiului aerian de la frontierele României.
În cursul acestui an, o serie de fragmente de rachete, despre care anchetatorii au estimat că fuseseră lansate de Rusia, au fost găsite într-o pădure poloneză aflată la peste 400 km. de Ucraina. Oficialii polonezi au estimat ca ele să fi zăcut acolo mai multe luni înainte de a fi descoperite.
În urma unui incident mai grav survenit în noiembrie, doi țărani au fost uciși de o rachetă răzleață, la câțiva kilometri în interiorul Poloniei. Racheta a fost lansată de un sistem de rachete S-300 sol-aer, folosit atât de Rusia, cât și de Ucraina, iar Polonia s-a abținut să inițieze o acțiune în cadrul NATO, conchizând ulterior că nu există dovezi care să probeze că racheta ar fi fost lansată de Rusia.
Miercuri, Spînu a declarat că este prea devreme să se discute despre orice măsuri pe care România le-ar putea adopta în conformitate cu Articolul 4 din Tratatul NATO, potrivit căruia statele membre pot invoca probleme de securitate care să fie discutate între membri, sau cu Articolul 5, care poate fi invocat în cazul unui atac armat.
Articol de Loveday Morris și Amar Nadhir
https://www.washingtonpost.com/world/2023/09/06/romania-drone-russia-ukraine/
Traducerea: Alexandru Danga
