Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre s-au intensificat de când Moscova s-a retras unilateral din acordul cerealier, constată Euronews. În urma atacurilor ruseşti cu drone asupra regiunii ucrainene de la Dunăre, la granița cu România, guvernul român a adresat Moscovei o notă de protest, cerând explicit părţii ruse „încetarea măsurilor împotriva populaţiei ucrainene şi a infrastructurii, inclusiv a celor ce ar pune în pericol într-o oarecare măsură securitatea cetăţenilor români din zonă”, informează Die Presse. Ca răspuns, Ambasada Rusiei la București, citată de Tass, a declarat că Moscova nu creează amenințări la adresa cetățenilor României. În context, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de Die Presse, a calificat atacurile rusești din apropierea frontierelor NATO drept „destabilizatoare”, Alianța Atlantică manifestând o „puternică solidaritate” cu Bucureștiul. „Continuăm să urmărim situația îndeaproape și ne aflăm într-un strâns contact cu aliatul nostru”, a subliniat NATO, citată de Newsweek. România consolidează protecția spațiului său aerian, notează Ukranews, iar presa americană, citând un comunicat al Departamentului de Stat, reține că SUA vor trimite avioane de luptă F16 pentru misiuni de poliție aeriană în România. Între timp, în Marea Baltică au început exerciții la scară largă ale NATO, Northern Coasts, care implică toate țările NATO de la Marea Baltică, inclusiv Suedia, precum și SUA, Canada, Țările de Jos, Belgia și Franța, cu un număr total de 3.000 de forțe, până la 30 de nave, inclusiv nava americană amfibie de asalt Mesa Verde, și 15 avioane, anunță publicația estonă ERR. Exercițiile sunt o demonstrație oportună de forță în fața Rusiei, mesajul transmis Moscovei fiind unul de vigilență și descurajare, precizează ERR.
La New Delhi, liderii țărilor membre ale Grupului celor 20 de State Industrializate, G20, au sprijinit în unanimitate o declarație care deplânge greutățile economice provocate de războiul din Ucraina, dar care, în urma unor dure negocieri în cadrul unei reuniuni care a reflectat o adâncire a disensiunilor geopolitice, s-a ferit să folosească limbajul mai dur de anul trecut, notează The Wall Street Journal. Declarația de la New Delhi este formată din peste o sută de puncte și a fost pregătită grație „sacrificiilor” pe care au fost nevoiți să le facă negociatorii G20 pentru a avansa pe anumite aspecte, condamnarea invadării Ucrainei fiind problema care a amenințat cel mai mult acordul comun, menționează Cadena Ser și opinează că tensiunile țărilor occidentale cu Rusia și China au marcat președinția G-20 a Indiei, mai ales din cauza divergențelor privind războiul din Ucraina sau restructurarea datoriei economiilor emergente. India și-a manifestat influența în emisfera sudică în timpul acestui summit G20 marcat de absenţa răsunătoare a președinților Chinei și Rusiei, titrează La Razon, explicând că absența președintelui Xi Jinping la summit ar putea deveni un dezavantaj pentru China în competiția sa cu India ca principal purtător de cuvânt al țărilor în curs de dezvoltare din Asia, Africa și America de Sud. Este pentru prima dată când India găzduiește reuniunea anuală a celor 19 economii majore ale lumii plus Uniunea Europeană, care contribuie împreună la 80% din PIB-ul mondial, analizează La Razon. Absența președintelui chinez Xi Jinping de la summit alimentează speculațiile potrivit cărora el i-ar aduce astfel un afront premierului indian Narendra Modi, din cauza tensiunilor crescânde pe tema frontierelor lor comune și din cauza tentativelor SUA de a convinge India să se pronunțe împotriva Chinei, fiind totodată posibil ca Xi, care se confruntă cu o criză eeconomică pe plan intern, să se teamă să-și părăsească țara, date fiind nemulțumirile crescânde la nivelul țării sale, comentează Politico. În același timp, degringolada economică a Chinei ar putea afecta economia mondială, astfel încât decizia lui Xi de a rata summitul G20, considerat un „forum principal în vederea cooperării economice la nivel mondial”, i-ar putea nemulțumi pe cei care chiar se așteptau să discute cu el acest subiect, detaliază Politico.
Tot la New Delhi, premierul indian Narendra Modi a invitat oficial Uniunea Africană să se alăture G20, anunță Le Monde. Extinderea Uniunii Africane la „G21” este o victorie diplomatică notabilă pentru Modi, care este de așteptat să caute un nou mandat la alegerile naționale de anul viitor, crede ziarul francez. Cu sediul la Addis Abeba, Etiopia, Uniunea Africană are 55 de membri (dintre care şase suspendaţi), totalizând trei mii de miliarde de dolari ca PIB, adaugă La Libre Belgique și amintește că până acum, continentul era reprezentat în G20 de un singur stat, Africa de Sud.
Un alt anunț important de la summitul G20 a fost cel prezentat de președintele american Joe Biden și de aliații săi, în vederea formării unui coridor de tranzit care să lege Europa, Orientul Mijlociu și Asia, demersul reprezentând un nou front în vederea dominației din sudul globului, unde SUA caută să contracareze investițiile Chinei în infrastructura internațională, scrie The Wall Street Journal. Proiectul ar urma să lege Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și, eventual, Israelul, printr-o cale ferată, după care, prin transportul pe mare, să se ajungă în India și în Europa, legând câteva dintre cele mai mari economii ale lumii pe o distnață de peste 4000 de kilometri, explică ziarul american, subliniind că proiectul căii ferate survine într-un moment când SUA încearcă totodată să negocieze un acord cu Arabia Saudită. Totuși, Arabia Saudită și-a întărit relațiile cu China în materie de economie și securitate, ceea ce, anul trecut, a dus la încheierea unui acord în urma căruia regatul și-a reluat relațiile diplomatice cu Iranul rival, amintește The Wall Street Journal.
Vietnamul îți va îmbunătăți relația SUA, titrează Financial Times, iar agenția Tuoi Tre News anunță vizita președintelui american Joe Biden la Hanoi, cu ocazia aniversării a 10 ani de parteneriat. Există mulți piloni diferiți ai relațiilor SUA – Vietnam, dar relația economică este esecțială și a înregistrat progrese, notează Vietnam Plus, menționând că SUA este al doilea partener comercial al Vietnamului, iar Vietnamul este o destinație importantă pentru companiile americane care doresc să investească. Călătoria la Hanoi a lui Biden este centrată pe semnarea unui „nou parteneriat strategic cuprinzător” cu vietnamezii, un statut simbolic, dar semnificativ, mult râvnit de Statele Unite, liderul de la Casa Albă fiind dornic să îmbunătățească relațiile cu mai multe națiuni din Asia de Sud-Est, datorită valorii lor tactice ca bastion împotriva agresiunii în creștere a Chinei în regiunea Indo-Pacific, opinează The New York Times. Anunțând oficial îmbunătățirea relațiilor, Vietnamul – printre puținele națiuni din Asia de Sud-Est care s-au împins public împotriva asertivității Chinei în Marea Chinei de Sud – și-a exprimat speranța că Statele Unite vor continua să asigure interesele legitime ale națiunii și ale altor națiuni din regiune, în timp ce noul acord plasează SUA în primul nivel al ierarhiei pe trei niveluri a Vietnamului, pentru relațiile bilaterale, alături de alte patru țări: China, Rusia, India și Coreea de Sud, reține The New York Times. (Cristina Zaharia)
