Luni, 18 septembrie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea Reginei Ana a României, soţia Regelui Mihai I, cea mai longevivă soţie de rege sau domnitor din întreaga istorie a României. Ea a trăit 92 de ani de viață și a fost regină-consort timp de 68 de ani, între 10 iunie 1948 şi 1 august 2016.
* * * * *
Ana de Bourbon-Parma, s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris, fiind fiica principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei. A avut trei fraţi, Principii Jacques, Michel şi André de Bourbon.
Şi-a petrecut copilăria în Franţa, iar în 1939, după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, şi-a urmat familia în Spania şi, ulterior, în Statele Unite ale Americii.
Între anii 1939-1941, a urmat Şcoala de Arte Frumoase din New York şi, în paralel, pentru a-şi putea câştiga existenţa, a lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy’s.
În anii 1941-1942, a urmat, la New York, cursurile Şcolii de Artă Parson, unde a studiat ştiinţa promovării comerciale. A mai lucrat ca vânzătoare şi la magazinul universal Bloomingdale’s.
În 1943, Ana de Bourbon-Parma s-a înrolat, ca voluntar, în armata franceză, dovedind, încă de atunci, o tenacitate rar întâlnită, care a ajutat-o să treacă peste perioadele grele pe care destinul şi istoria i le-au hărăzit.
Va participa la operaţiunile militare din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, iar către finalul războiului, a activat ca translator între armatele franceză şi americană, contribuind şi la înfiinţarea de spitale de campanie.
În 1945, va reveni la viaţa civilă, fiind avansată la gradul de locotenent şi decorată cu ”Crucea de Război” a Franţei.
La 20 noiembrie 1947, la Londra, avea loc nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu ducele de Edinburgh, iar acolo îl va cunoaşte pe regele Mihai I al României. La doar o săptămână distanţă, regele i-a cerut mâna. Regina Elena a invitat-o pe principesa Ana să-i însoţească, pe drumul de întoarcere, în Elveţia, unde a avut ocazia să petreacă mai mult timp în compania familiei extinse.
Însă Regele Mihai s-a îndrăgostit de Regina Ana cu mult înainte de a o cunoaște. În timpul războiului, în România cinematografele prezentau, înainte de film, scurte reportaje de știri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai, în sala de cinema a Palatului Regal, a văzut într-un reportaj de război din Maroc, câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului și să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreție.
A urmat abdicarea forţată a regelui Mihai, iar regele Paul al Greciei a invitat tânărul cuplu să-şi celebreze căsătoria la Atena. Evenimentul va avea loc la 10 iunie 1948, la Atena, la Palatul Regal, la ceremonie participând întreaga Casă Regală a Greciei.
Însă viaţa tânărului cuplu nu va fi simplă, de aici înainte. Cei doi vor trăi în exil, locuind, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa reginei-mamă Elena din Florenţa.
În anul 1949, s-au mutat într-o căsuţă din suburbia La Conversion a oraşului Lausanne din Elveţia.
La 26 martie 1949, s-a născut primul copil al cuplului regal, principesa moştenitoare Margareta, aceasta primind, la botez, numele bunicii materne, şi unul dintre numele de botez ale reginei Ana.
Datorită refuzului Regelui Mihai de a-și boteza copiii în confesiunea catolică, Regina Ana a fost excomunicată din Biserica Catolică după căsătorie, iar excomunicarea a durat până în anul 1966.
În anul 1950, cuplul regal s-a mutat în Anglia, unde a rămas până în 1956, doi ani în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire.
La 15 noiembrie 1950, s-a născut, la Lausanne, cea de-a doua fiică, principesa Elena, primind la botez numele bunicii paterne, iar la 28 februarie 1953, s-a născut a treia fiică, Irina, care, însă, nu face parte din linia de succesiune la Coroana României. În perioada petrecută în Anglia, regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă.
În perioada 1956 – 1976, cuplul regal a locuit în satul Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveţia, în Vila Fantasia. Aici, regina Ana l-a ajutat deseori pe regele Mihai la atelierul auto, pentru repararea şi restaurarea jeep-urilor.
La 29 octombrie 1957, se năştea, în Grecia, Principesa Sofia, cel de-al patrulea copil al familiei, iar la 13 iulie 1964 s-a născut, la Copenhaga, principesa Maria, cea de-a cincea şi ultima fiică a cuplului regal, care a primit la botez numele reginei Maria a României şi pe cel al Mariei de Orleans, bunica maternă a reginei Ana.
În 1960, regele şi regina au scris împreună o piesă de teatru în limba engleză numită „The Choice” (Alegerea), despre lupta dintre sistemele capitalist şi comunist, şi rolul credinţei în salvarea omului. Piesa a fost prezentată la Radio România, în variantă de teatru radiofonic, la 20 octombrie 2016.
În anul 1966, regele Mihai şi regina Ana şi-au reînnoit jurămintele la Monaco, în cadrul unei ceremonii religioase catolice, acela fiind momentul în care regina Ana a fost reprimită în Biserica Catolică.
Între anii 1976 şi 2004, regele Mihai şi regina Ana au locuit la Vila Serena din satul elveţian Versoix, iar din 2004, s-au mutat la Aubonne, tot în Elveţia.
Pe perioada exilului, regina Ana l-a ajutat pe regele Mihai în toate demersurile sale, ea fiind cea care înregistra mesajele regelui pentru ţară, transmise la Radio Europa Liberă.
La 10 iunie 1973, au sărbătorit nunta de argint, în Germania, la castelul Salem, iar nunta de aur au sărbătorit-o în Franţa, în Departamentul Vendée, la invitaţia unor prieteni francezi, care au găzduit evenimentul.
În anul 1990, cuplul regal a încercat să revină în România, atât cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti cât şi cu prilejul Sărbătorilor de Crăciun, însă nu le-a fost permis accesul în ţară.
Abia în 1992, regele Mihai şi regina Ana au efectuat o vizită cu caracter privat în ţară, în perioada 25-27 aprilie, dând astfel curs invitaţiei primite din partea arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paşti la Mănăstirea Putna, unde au asistat la slujba Învierii.
Duminică, la 26 aprilie, regele Mihai I şi regina Ana au participat la a doua slujbă a Învierii, oficiată la Biserica Sfântul Gheorghe din Bucureşti, iar în ziua următoare, au fost oaspeţii Mănăstirii Curtea de Argeş. A fost pentru prima dată când regina Ana a ajuns în România.
După această vizită, regele Mihai I nu a mai primit, pentru câţiva ani, dreptul de a reveni în ţară, însă, în următorii cinci ani, între 1992 şi 1997, regina Ana a vizitat aproape toate marile oraşe ale României, mănăstiri, instituţii culturale şi de binefacere.
La 18 mai 2001, cuplul regal s-a mutat în România, la Palatul Elisabeta, şi, de la 1 iunie acelaşi an, la Castelul Săvârşin.
În vara anului 2008, familia regală a fost repusă, oficial, în posesia Castelului Peleş, dar aceştia au declarat că porţile castelului vor rămâne mereu deschise românilor.
La 10 iunie 2008, regele şi regina au sărbătorit nunta de diamant, eveniment la care au participat 14 familii regale europene, iar în 2013, şi-au sărbătorit nunta de safir (65 de ani de căsătorie), în cadru privat.
De-a lungul vieţii, regina Ana a primit Crucea de Război a Franţei, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga şi Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta şi Marea Cruce a Ordinului Coroana României. Se numără, alături de regele Mihai, de principesa moştenitoare Margareta şi de soţul acesteia, principele Radu, printre fondatorii Fundaţiei ”Colecţia Familiei Regale a României”.
Între anii 1990-2010, regina Ana a participat la numeroase evenimente dedicate fundaţiei fiicei sale, principesa Margareta, efectuând uneori turnee în străinătate pentru colectare de fonduri. Regina Ana a oferit înaltul patronaj Fundaţiei Anastasia, creată de pictorul Sorin Dumitrescu.
Regina Ana a avut prima sa carte biografică publicată în România atunci când împlinea 77 de ani. A avut, de asemenea, primul interviu luat vreodată de o televiziune românească la vârsta de 86 de ani.
Începând din anul 2011, Regina Ana nu a mai apărut în public. Boala și vârsta au împiedicat-o să mai vină la Palatul Elisabeta și la Castelul Săvârșin, în ultimii doi ani din viață.
Regina Ana a trecut în Eternitate la 1 august 2016, la spitalul din Morges, în Elveţia. Trupul neînsufleţit al reginei a fost adus în ţară la 9 august, iar la 13 august au avut loc funeraliile acesteia la Mănăstirea Curtea de Argeş. Data de 13 august a fost decretată zi de doliu naţional în memoria sa. Regina Ana a fost înmormântată în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, ridicată în vecinătatea mănăstirii de la Curtea de Argeş.
