Problematica războiului din Ucraina, cu accent pe exporturile ucrainene de cereale, precum și tensiunile geopolitice din Pacific se regăsesc printre temele care preocupă în cea mai mare măsură presa internațională.
„Franţa critică poziţia Poloniei, Ungariei şi Slovaciei faţă de vânzarea produselor agricole ucrainene”, transmite BBC, explicând că „UE a ridicat restricţiile asupra exporturilor ucrainene de cereale. Cu toate acestea, Polonia, Ungaria şi Slovacia au respins măsura”. Ministrul francez al agriculturii Marc Fesneau a afirmat că această atitudine e contrară tratatelor europene. „E responsabilitatea fiecărui stat membru de a respecta tratatele, deci nu se pune problema unor măsuri unilaterale. Altfel nu mai vorbim de piaţă unică. Al doilea element e nevoia unui răspuns agil şi responsabil din partea Comisiei Europene faţă de aceste măsuri.” Cu toate acestea, „România va căuta să prelungească interdicția comercială asupra cerealelor din Ucraina dacă cererile de import cresc, a declarat luni premierul Marcel Ciolacu”, consemnează Reuters. Ziarul ungar Magyar Nemzet semnalează că Budapesta a adoptat cele mai mari restricții: „Dacă Slovacia pur și simplu a extins interdicția anterioară a UE, Polonia a impus o interdicție suplimentară asupra făinii și furajelor ucrainene, Ungaria a mers și mai departe și a interzis importul altor 25 de produse care nu erau menționate anterior.” Un responsabil de la Kiev a apreciat că „aceste interdicții arbitrare sunt ridicole. Cred că Ungaria face aici o declarație politică, vrea să blocheze comerțul cu Ucraina și de asemenea ignoră complet Bruxelles-ul […] în timp ce interdicțiile noi ale Ungariei sunt în mare parte simbolice, având în vedere că Ucraina nu exportă multă carne de vită sau porc în țară, măsurile Poloniei afectează o parte semnificativă a exporturilor ucrainene”. Același responsabil ucrainean, Taras Kacika, afirmă într-un interviu în exclusivitate pentru portalul european Politico că Kievul va da în judecată Polonia, Ungaria și Slovacia din cauza refuzului lor de a ridica interdicția. Mai precis, Kievul intenționează să depună plângere la Organizația Mondială a Comerțului, întrucât fronda est-europenilor are consecințe profunde: „Abordarea față de sistem a Budapestei și a Varșoviei, respectiv aceea de a ignora poziția instituțiilor UE în domeniul politicii comerciale, cred că va reprezenta o problemă pentru întreaga UE, întrucât nu există nicio unitate. Se pune întrebarea dacă partenerii comerciali de pe piața internațională mai pot crede că Bruxelles-ul vorbește în numele UE”. Între timp, agricultorii bulgari au blocat zeci de artere rutiere și puncte de trecere a frontierei, transmite agenția BTA. Aceștia revendică prelungirea interdicțiilor de import din Ucraina și extinderea lor la fructe, legume, carne, lapte și miere; plata integrală a despăgubirilor pentru războiul din Ucraina; suplimentarea ajutoarelor de stat; și unele relaxări legislative. Ministrul bulgar al transporturilor, citat de publicația Mediapool, consideră însă că „problema cerealelor din Ucraina e alimentată de propaganda rusă”. El explică: „Nu avem nimic de pierdut din importul de cereale ucrainene. Scopul este de a asigura un export mai rapid către țările care au nevoie, precum cele din Africa. Bulgaria va asigura un coridor de solidaritate. Vom câștiga mulți bani din transport”. De fapt, precizează Mediapool, „Bulgaria cere UE un ajutor pentru infrastructură de 500 de milioane de euro pentru a realiza acest export”. Un alt ziar bulgar, Dnevnik, analizează punctual problema importului de floarea soarelui din Ucraina. În ultimul deceniu „Bulgaria s-a transformat din mare exportator net de floarea-soarelui în mare exportator net de ulei. Veniturile nete din exportul de ulei au crescut de la 250 de milioane de euro în 2019 la 1,2 miliarde de euro în 2022.” Or, „dacă scopul restricțiilor e creșterea prețului producției autohtone de floarea-soarelui, atunci consecinţele vor fi suportate de toți consumatorii (prin prețurile produselor finale), precum și direct de către procesatori, care vor pierde un avantaj competitiv. O astfel de politică nu are niciun sens, chiar și fără a invoca subiectul subvențiilor și profiturilor în agricultură sau argumentul geopolitic pentru sprijinirea Ucrainei”. Ziarul israelian The Jerusalem Post observă o altă problemă în raporturile UE-Ucraina: necesitatea ameliorării politicii față de refugiați. La depășirea unei „noi borne macabre”, a 18-a lună de război, „5,8 milioane de ucraineni rămân împrăștiați pe tot cuprinsul UE, în vreme ce alte 5 milioane sunt dislocați în interiorul țării”. Cum mulți dintre ei nu pot trăi nici acum independent, fără asistență, „e momentul să se treacă de la măsuri de urgență pe termen scurt la soluții cuprinzătoare pe termen lung”.
Pe scena globală, liderii mondiali se vor întâlni la New York pentru cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a ONU, consemnează cotidianul spaniol La Razón. „Președintele ucrainean Volodimir Zelenski e programat să se adreseze Adunării pe 19 septembrie și Consiliului de Securitate în ziua următoare. Pentru el călătoria va reprezenta o ocazie de a se apropia de liderii Sudului Global. În discursul său Zelenski va condamna cu siguranță invazia, va sublinia eforturile Ucrainei de a aduce alimente în țările nevoiașe din Africa și Orientul Mijlociu și va critica Rusia pentru decizia de a se retrage în iulie din inițiativa pentru cereale de la Marea Neagră.” Ziarul turc Cumhuriyet reține că înainte de apariția la ONU Zelenski a acordat presei americane un interviu în care „l-a asemănat pe preşedintele Rusiei cu conducătorul fascist al Germaniei naziste Adolf Hitler. De asemenea, Zelenski a repetat avertismentul privind declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial: «Întreaga lume trebuie să decidă dacă dorim să-l oprim pe Putin sau să aprindem fitilul celui de-al Treilea Război Mondial»”.
Pe plan intern, La Libre Belgique reține că „guvernul ucrainean a demis luni şase miniştri adjuncţi ai apărării, la numai două săptămâni de la demisia fostului ministru Oleksii Reznikov. Potrivit ziarului ucrainean online Ukrainska Pravda, toţi miniştrii adjuncţi au demisionat de bună voie la cererea noului ministru al apărării, Rustam Umarov, care a vorbit pe Facebook despre un «nou început». Sub predecesorul lui ministerul a fost afectat de scandaluri de corupţie”. Situația de pe front e analizată de cotidianul britanic The Telegraph, care consideră că „Ucraina e bine poziționată pentru o victorie strategică la Tokmak – dar are numai câteva săptămâni la dispoziție pentru a sparge liniile inamice”. Fiind un nod logistic pentru ruși, cucerirea acestui orășel le-ar permite ucrainenilor să taie aprovizionarea trupelor Moscovei și să-și consolideze pe perioada iernii teritoriile recuperate în cadrul contraofensivei. Săptămânalul britanic The Economist publică un interviu cu șeful spionajului ucrainean, Kirilo Budanov, care apreciază între altele că resursa umană e singurul avantaj care i-a mai rămas Rusiei în raport cu Ucraina susținută de Occident. Concluzia lui e una rezervat optimistă: „Noi înțelegem că nu vom încheia acest război cu o paradă a victoriei la Moscova. Dar nici Moscova nu ar trebui să spere vreodată să țină una la Kiev”. Editorialul din The Washington Post consideră că războiul ar putea fi câștigat mai degrabă pe frontul financiar și comercial, promovând în acest sens o propunere a unui grup de experți coordonat de Universitatea Stanford. Aceasta vizează îmbunătățirea sistemului de sancțiuni energetice impuse Rusiei, a cărui aplicare „presupune inevitabil un joc de-a șoarecele și pisica”. În fine, cotidianul britanic The Guardian subliniază că „Ucraina are nevoie de ajutor pe toate fronturile: militar, civil și umanitar”, iar planificarea asistenței trebuie să fie făcută pentru „războiul cel lung”.
Ziarul catalan El Periodico informează că „Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, s-a întâlnit duminică în Malta cu ministrul chinez de externe Wang Yi, în cadrul contactelor interguvernamentale pentru calmarea tensiunilor. Întâlnirea are loc după vizitele recente la Beijing ale secretarului de stat american Antony Blinken, secretarei Trezoreriei Janet Yellen, emisarului special pentru climă John Kerry și secretarei comerțului Gina Raimondo. Obiectivul acestor călătorii a fost stabilirea unor «linii de comunicare stabile» între Washington și Beijing după luni de tensiuni din cauza disputelor comerciale, a situației din Taiwan și a războiului din Ucraina”. Între timp însă, relatează BBC, Taiwanul „a anunțat că a identificat peste o sută de aeronave militare chineze care au desfășurat misiuni pe mare în ultimele 24 de ore. Nouă nave chineze au fost de asemenea văzute în apropiere. Taiwanul a cerut Chinei să înceteze «acțiunile unilaterale distructive»”. Revista americană Foreign Affairs consideră că „Echilibrul din Strâmtoarea Taiwanului e în pericol. Și, ca și cum n-ar fi fost suficient, Taiwanul se confruntă și cu probleme interne majore, între care perturbări economice, declinul natalității, penurie de energie și pierderea unor fabrici din cauză că unele companii străine își restructurează lanțurile de aprovizionare”. O altă revistă americană de profil, Foreign Policy, se concentrează pe perspectivele SUA în Pacific. „Menținerea regiunii Indo-Pacific «libere și deschise» este principalul obiectiv strategic al administrației Biden. Ea caută să protejeze dreptul maritim, să mențină deschise rutele oceanice și fluxul liber al comerțului maritim și să se opună coerciției împotriva Taiwanului. În acest scop, SUA lucrează la asigurarea interoperabilității militare cu aliații regionali și partenerii din cadrul «descurajării integrate». Ceea ce presupune staționarea de forțe la mii de mile de SUA, la capătul unor lanțuri complexe de aprovizionare pe care China are tot interesul să le rupă.” Și totuși, „e imposibil de determinat dacă toate aceste pregătiri, și costurile asociate lor, descurajează China – ori vor provoca în cele din urmă un conflict”, conchide Foreign Policy.
(Andrei Suba, RADOR)
